Având în vedere faptul că războiul din Ucraina a condus la deplasări considerabile ale populaţiei spre ţările vecine, Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii vă prezintă principalele noţiuni cu privire la dreptul de azil în România şi posibilităţile pe care le au refugiaţii de a rămâne pe teritoriul României în condiţiile actuale. De asemenea, Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii menţionează şi noutăţile legislative intrate în vigoare în România care sunt relevante în contextul acestor evenimente.
"Ce înseamnă solicitant de azil în România?
În primul rând, menţionăm faptul că azilul reprezintă acordarea unei persoane străine sau apatride dreptului de intrare şi de şedere pe teritoriul acestuia de către un stat.
Solicitantul de azil poate depune o cerere de azil în România prin care solicită protecţia statului român dacă se află pe teritoriul României sau într-un punct de trecere a frontierei în România.
Cererea de azil se adresează Inspectoratului General pentru Imigrări din România, structurilor competente din cadrul Poliţiei de Frontieră Române sau altor instituţii specializate în funcţie de regiunea din România pe teritoriul căreia se află solicitantul.
Hotărârea privind soluţionarea cererii de azil în România este luată după examinarea situaţiei solicitantului de către funcţionarul anume desemnat şi care este calificat în domeniul azilului.
În final, cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data preluării cazului de către funcţionarul competent din România.
Care sunt drepturile solicitantului de azil în România?
În conformitate cu legislaţia aplicabilă din România, solicitanţii de azil au dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, au dreptul la un interpret în mod gratuit şi dreptul de a fi consiliaţi şi asistaţi de un reprezentant al organizaţiilor nonguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil.
De asemenea, aceştia au dreptul de a beneficia de condiţii materiale care garantează subzistenţa şi care protejează sănătatea fizică şi mintală, dreptul de a fi cazaţi în centre de primire şi cazare din România, de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă socială, precum şi dreptul de a fi vizitaţi de membrii familiei sau de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Solicitanţii de azil în România minori au acces la învăţământul antepreşcolar, preşcolar şi şcolar obligatoriu, în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţenilor români.
Este important de menţionat faptul că împotriva solicitantului de azil în România nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forţată de la frontiera ori de pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Care este diferenţa dintre solicitantul de azil şi refugiat în România?
Până în momentul admiterii cererii de azil în România, solicitantul de azil nu poate primi o formă internaţională de protecţie, cum este statutul de refugiat sau protecţia subsidiară.
Astfel, pentru a dobândi statutul de refugiat şi a beneficia de drepturile aferente în România, cetăţeanul străin sau apatrid trebuie să treacă prin procedura de azil în România.
Refugiaţii au aceleaşi drepturi ca cetăţenii români, cu excepţia unor drepturi cum ar fi dreptul de a vota sau de a fi aleşi în funcţii publice.
Odată dobândit, statutul de refugiat în România se acordă pe o perioadă nedeterminată.
Care sunt noutăţile legislative aplicabile în contextul situaţiei actuale în România?
Prin decizia nr. 194/2022 s-a constituit Comisia de lucru interinstituţională "Ucraina" care are ca obiectiv monitorizarea, formularea de propuneri şi centralizarea informaţiilor referitoare la evoluţia situaţiei generate de conflictul din Ucraina.
În plus, prin dispoziţiile OUG nr. 15/2022 s-a introdus posibilitatea cetăţenilor străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie conform legislaţiei privind azilul în România, de a beneficia de anumite utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare din România.
Astfel, aceştia vor beneficia de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală şi dreptul de a fi incluşi în programele naţionale de sănătate publică din România ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic.
Nu în ultimul rând, prin OUG nr. 20/2022, persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă vor beneficia la cerere şi în mod gratuit de asistenţă socială conform Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice în România.
Pavel, Mărgărit şi Asociaţii recomandă oricărei persoane care doreşte să capete statutul de refugiat sau de solicitant de azil, să apeleze la instituţiile abilitate în acest sens ale statului român.
În concluzie, orice cetăţean străin sau apatrid poate solicita protecţia statului român prin intermediul unei cereri de azil în România, beneficiind de anumite drepturi până la dobândirea statutului de refugiat.
Având în vedere conflictul armat din Ucraina, autorităţile române au primit foarte multe cereri de azil în România în ultima perioadă", potrivit unui comunicat al Societăţii de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.
