Întrebat în legătură cu afirmaţiile ministrului Valeriu Tabără, potrivit cărora România poate hrăni 80 de milioane de persoane , Cioloş a răspuns: "Păi să le hrănească. Haideţi să ajungem să le hrănească!". El a spus că nu doreşte să dea sfaturi, dar a precizat, totuşi, că, în opinia sa, punctul de pornire este crearea unei orientări pe mai mulţi ani de zile: "Nu e suficient să spui că ai potenţial. Potenţial are foarte multă lume. Potenţial au o grămadă de ţări din Africa, din Asia. Potenţialul trebuie valorificat. Întrebarea este cum se valorifică potenţialul folosind resursele pe care le ai în ţară, folosind fondurile europene, folosind perspectivele pieţei UE, folosind perspectivele pieţei mondiale. Acestea sunt întrebări la care trebuie să răspundă România, nu comisarul european pentru agricultură. Eu răspund, din perspectiva mea, prin propunerile pe care le fac prin PAC, propuneri de care poate să beneficieze şi România. Şi poate să beneficieze foarte bine România, dar modul în care beneficiază depinde de autorităţile ei. Şi nu numai de ministru, să ştiţi. Depinde şi de modul în care se organizează agricultorii", a adăugat Cioloş.
Cioloş a fost de asemenea întrebat dacă în opinia sa România a depăşit criza: "Nu sunt un oracol economic ca să pot să spun dacă s-a depăşit criza. Nici măcar aproximativ. Cu lucruri din acestea nu poţi să te joci, să faci declaraţii, pentru că orice declaraţie influenţează mediul economic. Legat de problemele din România cel mai bine pot răspunde autorităţile din România. Nu vin să dau lecţii aici", a răspuns el.
În ceea ce priveşte creşterea preţului produselor agroalimentare, comisarul european a spus că este vorba despre un fenomen care se manifestă global şi care are două aspecte: unul structural, legat de raportul dintre cerere şi ofertă, iar celălalt ţine de volatilitate: "Nu e numai în România, nu e numai în Europa, e o creştere globală a preţurilor şi devine o creştere structurală a preţurilor. (...) E o problemă care va trebui rezolvată prin creşterea producţiei agricole la nivel global. Sunt şi probleme care ţin de informaţia de pe piaţă privind cantităţile de produse alimentare existente, privind stocurile, privind modul în care stocurile sunt repartizate în lume. Sunt şi anumite decizii luate de ţări mari producătoare, cum a fost cazul Rusiei, Ucrainei - care stopează de la o săptămâna la alta exporturile de cereale fiind cunoscute ca ţări exportatoare de cereale importante. Astfel de fenomene, în context global de cerere mai mare decât oferta, au impact global şi asupra preţurilor pentru că stimulează tranzacţiile, speculaţiile cu produse alimentare. Mai sunt şi motive care ţin de transparentizarea şi organizarea lanţului alimentar. Preţurile în România pot să fie influenţate şi de situaţia de pe piaţa mondială, pot să fie influenţate şi de modul în care piaţa, filierele sunt organizate într-un stat membru sau altul", a spus el.
Comisarul a apreciat însă că România "are o marjă de manevră mai ales în modul în care îşi organizează filiera agroalimentară şi în care asigură transparentizarea pieţei, cum rezolvă problema vânzărilor la negru".
Cioloş a mai spus că un aspect esenţial legat de creşterea preţurilor este organizarea producătorilor agricoli. "Un preţ mai bun la producător se poate obţine prin negociere şi poţi negocia mai uşor atunci când eşti organizat. Şi aici este o marjă de manevră destul de mare în România faţă de alte ţări", a explicat el.
Întrebat dacă România riscă să se confrunte cu o criză alimentară, Cioloş a evitat un răspuns concret referitor la România, dar a ţinut să precizeze că acest risc nu există la nivelul UE. "Nu pot să vă dau eu o părere avizată pentru că n-am elementele pe care le poate avea domnul ministru, care vă poate răspunde la această întrebare. Eu vreau să vă spun că, la nivel european, nu stăm atât de prost cu stocurile şi nu se pune problema unei crize alimentare în UE datorită lipsei aprovizionării pieţelor. Sigur că stocurile acestea se vând, se reconstituie prin cumpărare, dar UE are totuşi un potenţial de producţie real care este totuşi realizabil, deci lucrurile nu stau foarte prost sau nu avem motive de îngrijorare legat de producţia la care ne aşteptăm", a spus el.
