În timp ce actorii grei care stabilesc politica zonei euro alimentează dezbaterea austeritate versus creştere, situaţia din România pare să arate că 'leacurile' tradiţionale funcţionează, scrie Financial Times pe unul dintre blogurile sale.
Fondul Monetar Internaţional a salutat reformele şi restabilirea economică din România. Cu toate acestea, FMI a avertizat că ţara continuă să fie vizată de riscuri şi că reformele mai au încă o cale lungă de parcurs. Noul guvern, instalat după ce vechea coaliţie s-a prăbuşit în aprilie, este nevoit să jongleze cu angajamentele internaţionale şi presiunea politică a unui scrutin legislativ prevăzut în acest an: un act dificil de echilibristică.
FMI a încheiat cea de-a cincea evaluare a actualului acord stand-by cu România la 22 iunie, concluzionând că Bucureştiul a respectat suficient de îndeaproape termenii acordului pentru a primi o finanţare de urgenţă suplimentară de 519.4 milioane de euro. România dispune în prezent de 2,67 miliarde de euro pentru cheltuieli, cu toate că guvernul şi-a anunţat intenţia de a nu utiliza aceşti bani, considerându-i un fond de siguranţă. Acordul a fost aprobat în martie anul trecut, înlocuind o înţelegere în valoare de 12,94 miliarde de euro încheiată în mai 2009, când FMI s-a implicat pentru a ajuta România în lupta împotriva crizei financiare, notează FT.
Economia românească a declanşat mecanismul de urgenţă în contextul crizei globale financiare, după mai mulţi ani de creştere puternică în ultimul deceniu. Guverne succesive au adoptat politici fiscale mai relaxate în timpul anilor de boom, ceea ce a condus la tulburări puternice odată cu instalarea crizei. Sub ochiul atent al FMI, România a adoptat măsuri de austeritate dure, ce au inclus suprimarea de posturi şi o scădere cu 25 la sută a salariilor din sectorul public, dar şi mărirea TVA. Aceste măsuri s-au dovedit a fi extrem de nepopulare şi au dus la proteste de stradă la începutul anului, pe fondul cărora a ajuns în cele din urmă la putere o coaliţie socialist-liberală condusă de premierul Victor Ponta.
În pofida situaţiei politice dificile, FMI a remarcat că „performanţa economică a României în cadrul programului rămâne una puternică”, adăugând că „creşterea PIB-ului ar urma să fie reluată în a doua jumătate a anului, inflaţia să rămână sub control şi poziţiile fiscale şi externe să continue să se îmbunătăţească”.
„Þară cu o populaţie mare şi bogată în resurse care nu reuşeşte să fructifice o oportunitate”
Însă cuvintele de laudă au fost urmate şi de un avertisment legat de riscurile exterioare. România este expusă crizei din zona euro, marele său partener de comerţ şi investiţii. Deşi sistemul financiar al României a fost consolidat în ultimii ani, acesta rămâne vulnerabil la contagiune, dar şi la împrumuturi fără acoperire în interior. De asemenea, FMI a pledat pentru o „disciplină strică în cheltuieli” şi un angajament reînnoit în ceea ce priveşte reformele structurale, incluzând aici administraţia financiară, sistemul de sănătate, sectoarele de transport şi energie, dar şi privatizările. După aderarea României la UE în 2007, reformele au bătut pasul pe loc, iar rata de absorbţie a fondurilor europene este îngrijorător de scăzută - un nou caz de ţară cu o populaţie mare şi bogată în resurse care nu reuşeşte să fructifice o oportunitate, scrie Financial Times.
Pentru moment, Ponta beneficiază de „prezumţia de nevinovăţie”, atât din partea creditorilor internaţionali, cât şi a alegătorilor, după ce a obţinut o victorie răsunătoare la alegerile locale. Însă, după alegerile legislative din noiembrie, indiferent de cei care vor avea puterea, ei se vor confrunta cu situaţia românească tipică: potenţial imens, dar şi mari provocări, conchide FT.
