Ameninţarea pentru stabilitatea politică din România va veni mai degrabă dintr-un conflict în interiorul USL, între PSD şi PNL, în următorii patru ani şi nu din relaţia alianţei de guvernare cu preşedintele Traian Băsescu, unde riscurile nu sunt majore, afirmă analiştii grupului Erste.
Stabilitatea politică este esenţială, având în vedere dificulăţile pe care le va întâmpina noul guvern pe termen scurt şi lung. Executivul va putea implementa un program solid de guvernare, susţinut de majoritatea obţinută în alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie, se arată într-un raport al grupului bancar austriac. "În pofida coabitării dificile dintre preşedintele Băsescu şi coaliţia de guvernare, nu vedem riscuri politice majore pe această parte. Mai degrabă un conflict între socialiştii şi liberalii care formează alianţa USL va reprezenta, în opinia noastră, o ameninţare reală la adresa stabilităţii politice a ţării în următorii patru ani", notează analiştii Erste.
Banca austriacă estimează pentru anul în curs o creştere economică sub potenţial pentru România, de 1,1%, puternic influenţată de evoluţia din zona euro, destinaţia a 55% din exporturile ţării. Întrucât livrările externe reprezintă circa 30% din PIB, România este expusă faţă de exporturi mai puţin comparativ cu alte state similare din Europa Centrală şi de Est. În acelaşi timp, cererea internă reprezintă un important motor de creştere, iar consumul populaţiei este în urcare uşoară.
Datoriile ajunse la maturitate, mai ales către FMI, şi aşteptările pentru o reducere a rezervelor valutare vor pune presiune pe leu, deprecierea putând fi influenţată de îmbunătăţirea atragerii de fonduri europene şi de investiţiile străine directe. În acest context, Erste estimează că leul se va tranzacţiona între 4,4 şi 4,7 lei pe euro în acest an, iar capacitatea Ministerului de Finanţe de a accesa pieţele internaţionale pentru refinanţarea datoriilor externe ajunse la maturitate va afecta evoluţia monedei.
Perspectiva deprecierii leului, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populaţiei şi creditelor neperformante din sectorul bancar, precum şi o eventuală inflaţie mai ridicată, lasă foarte puţin spaţiu de manevră Băncii Naţionale a României (BNR) pentru relaxarea politicii monetare şi sprijinirea economiei, se arată în raport.
Analiştii băncii se aşteaptă ca BNR să menţină dobânda de politică monetară la 5,25%, fiind posibilă, însă, şi o creştere a ratei cheie.
