Numărul europenilor care îşi vor pierde viaţa din cauza dezastrelor climatice va creşte de 50 de ori până la sfârşitul secolului, vremea extremă urmând să provoace moartea a peste 150.000 de oameni anual până în 2100 dacă nu se face nimic pentru combaterea schimbării climatice, apreciază oamenii de ştiinţă într-un nou studiu dat publicităţii, relatează Reuters şi AFP.
Într-un studiu publicat în revista The Lancet Planetary Health, oamenii de ştiinţă susţin că cercetările lor arată că schimbarea climatică este o povară tot mai mare asupra societăţii, existând probabilitatea ca doi din trei europeni să fie afectaţi, dacă emisiile de gaze cu efect de seră şi evenimentele climatice severe nu sunt controlate. Predicţiile, bazate pe presupunerea că nu vor exista reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră şi nici ameliorări ale politicilor pentru reducerea impactului evenimentelor climatice extreme, arată că numărul deceselor legate de vreme în Europa vor creşte de la 3.000 pe an în perioada dintre 1981 şi 2010, la 152.000 pe an în perioada 2071-2100.
"Schimbarea climatică este una dintre cele mai mari ameninţări globale pentru sănătatea umană în secolul al XXI-lea, iar pericolul pentru societate va fi tot mai legat de riscuri legate de vreme", a spus Giovanni Forzieri, din cadrul Centrului pentru cercetare comună al Comisiei Europene din Italia, implicat şi el în coordonarea studiului. El a spus că dacă "încălzirea globală nu este redusă de urgenţă", în jur de 350 de milioane de europeni ar putea fi expuşi la extreme climatice dăunătoare anual până la sfârşitul secolului.
Studiul a analizat efectele a şapte dintre cele mai dăunătoare tipuri de dezastre legate de vreme — valuri de căldură, valuri de frig, incendii de pădure, secete, inundaţii provocate de ieşirea râurilor din albie sau în zonele de coastă şi furtuni însoţite de vânturi puternice — în 28 de ţări ale UE, plus Elveţia, Norvegia şi Islanda. Cercetătorii au analizat efectele dezastrelor între 1981 şi 2010 pentru a estima vulnerabilitatea populaţiei, apoi au combinat datele cu modele privind modul în care ar putea avansa schimbarea climatică şi respectiv modul în care populaţia va creşte şi va migra. Descoperirile lor sugerează că valurile de căldură vor fi cele mai letale dezastre legate de vreme şi ar putea provoca 99% din toate decesele legate de vreme din Europa — în creştere de la 2.700 morţi pe an între 1981 şi 2010 şi până la 151.500 morţi pe an în perioada 2071-2100.
Rezultatele mai prognozează şi o creştere substanţială a numărului de morţi provocat de inundaţiile în zonele de coastă, de la şase morţi pe an la începutul secolului, până la 233 pe an la sfârşitul lui. Cercetătorii spun că schimbarea climatică va fi principalul factor determinant al acestei evoluţii, reprezentând 90% din risc, în timp ce creşterea populaţiei, migraţia şi urbanizarea vor reprezenta 10% din risc. Paul Wilkinson, profesor la Şcoala de igienă şi medicină tropicală din Londra, care nu a fost implicat în studiu, a spus că concluziile acestuia sunt îngrijorătoare.
"Încălzirea globală ar putea duce la un impact asupra oamenilor care creşte rapid dacă nu se iau măsuri rapide de adaptare, cu o creştere accentuată a riscului de mortalitate din cauza căldurii extreme", a spus el. Concluziile studiului "dau şi mai multă greutate argumentelor puternice pentru accelerarea acţiunilor" pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, încetinirea schimbării climatice şi protejarea sănătăţii populaţiei, a mai spus Wilkinson.
