Zvonurile legate de detectarea undelor gravitaţionale primordiale, adică acele vibraţii ale structurii spaţio-temporale generate de obiecte masive aflate în mişcare accelerată, care au fost numite şi Sfântul Graal al cosmologiei, ar putea să se confirme, informează The Guardian.
Un experiment de amploare, denumit Advanced Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory (LIGO), utilizează detectoare din Hanford (Washington) şi Livingston (Louisiana) pentru a identifica undele gravitaţionale şi, potrivit unor zvonuri din lumea academică, acest lucru s-a întâmplat deja. În prezent, echipa de cercetători americani lucrează la studiul care priveşte semnalul detectat al unei unde gravitaţionale primordiale.
Lawrence Krauss, cosmolog la Arizona State University, a anunţat, într-un mesaj pe Twitter, că a primit o confirmare independentă de zvonistica din ultima perioadă, subliniind: "Undele gravitaţionale s-ar putea să fi fost descoperite!!".
Identificarea acestor unde ar fi o confirmare a teoriei relativităţii generale a lui Albert Einstein, care descrie influenţa materiei şi chiar a energiei asupra mişcării astrelor. Astfel, structura spaţio-temporală a Universului este dată atât de conţinutul materiei, cât şi de mişcarea ei. Lawrence Krauss se declară convins, în proporţie de 60%, că descoperirea este una certă, dar a ţinut să sublinieze că va trebui să vadă datele pe care oamenii de ştiinţă le vor face publice "înainte de a trage concluzii cu privire la autenticitatea semnalului", relatează The Guardian. Cosmologul a precizat că experţii care colaborează în LIGO vor să verifice dacă se confirmă, înainte de publicarea studiului şi anunţarea descoperirii revoluţionare într-o conferinţă de presă. Aceste măsuri de precauţie au fost luate deoarece detectarea undelor gravitaţionale produse la naşterea Universului s-a mai anunţat, în martie 2014, de fizicienii de la Universitatea Harvard, dar la scurtă vreme aceasta a fost contestată, considerându-se că s-a făcut o eroare nefericită de calcul.
Descoperirea anunţată atunci a reprezentat rezultatul observaţiilor asupra străfundurilor difuze ale Cosmosului - o slabă rază luminoasă lăsată de Big Bang - realizate cu ajutorul telescopului BICEP2 (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarization), de la Polul Sud. Detectarea acestui semnal este "unul dintre cele mai importante obiective din cosmologie şi rezultă dintr-o muncă uriaşă depusă de un număr mare de cercetători", a subliniat, la acea vreme, John Kovac, profesor de astronomie şi de fizică la Universitatea Harvard, coordonatorul echipei care administrează BICEP2 care a revendincat această descoperire. "Erori serioase în analiza (datelor, n.r.) au fost descoperite, iar ele duc cu gândul la o absenţă a detectării" undelor gravitaţionale, a explicat Paul Steinhardt, directorul Centrului de fizică teoretică de la Universitatea Princeton.
Tot de la Universitatea Princeton, fizicianul David Spergel a ţinut să puncteze că nu se poate şti cu certitudine dacă razele luminoase detectate de telescopul BICEP2 provin într-adevăr din timpul primelor clipe din existenţa Universului.
De altfel, o sondă spaţială botezată Lisa Pathfinder a fost lansată în decembrie 2015, tocmai pentru a se putea verifica tehnologia ce urmează să fie folosită în spaţiu pentru măsurarea undelor gravitaţionale. Cel puţin până acum, undele gravitaţionale nu au fost măsurate oficial, deşi mai multe experimente au fost demarate pentru a le identifica.
Pe de altă parte, o coliziune între două găuri negre care gravitează una în jurul celeilalte, în centrul unei galaxii aflate la o distanţă de 3,5 miliarde de ani-lumină de Terra, va putea fi observată în premieră de oamenii de ştiinţă. Coliziunea, care este "iminentă la scala de vârstă a Universului", va permite oamenilor de ştiinţă americani să testeze teoria relativităţii generale, formulată de Albert Einstein. Acest "şoc" între cele două găuri negre îi pasionează pe astrofizicienii din lumea întreagă, care evocă deja un "Graal al cosmologiei".
Potrivit CNN, concentrându-se pe date bine definite şi precise, oamenii de ştiinţă ar trebui "să detecteze urmele acelei coliziuni în următorii 10 ani", în măsura în care "ceea ce a fost detectat ca fiind PG 1302 - 102 a existat în realitate în urmă cu 3,5 miliarde de ani", când viaţa a apărut pe Terra.
În viitor se doreşte punerea la punct a unei astronomii care să se bazeze pe undele gravitaţionale, deoarece ne-ar putea da omenirii o nouă perspectivă asupra Universului, ar "deschide o fereastră nouă" prin care să poată "vedea" şi acele detalii invizibile pentru radiaţia electromagnetică. În prezent, tot ce se ştie despre Univers se datorează undelor electromagnetice, adică undele radio, a celor optice, razelor X sau a celor gamma.
