Mai mult de 15.000 de oameni de ştiinţă din 184 de ţări au semnat un apel împotriva degradării catastrofale a mediului, într-o iniţiativă de o amploare fără precedent, informează Le Monde şi Europe1.
"Punere în gardă pentru omenire: al doilea avertisment''. Aceasta este semnalul de alarmă solemn pe care mai mult de 15.000 de oameni de ştiinţă din 184 de ţări l-au publicat recent în revista BioScience. Biologi, fizicieni, astronomi, chimişti sau agronomi, specialişti în climă sau oceane, zoologie sau pescuit, autorii avertizează împotriva distrugerii rapide a naturii şi asupra pericolului de a vedea omenirea împingând ''ecosistemele dincolo de capacitatea lor de a menţine firul vieţii''.
Textul lor cere factorilor de decizie şi responsabililor politici să facă tot posibilul pentru ''a opri distrugerea mediului înconjurător'' şi a evita agravarea epuizării ''serviciilor'' furnizate de natură omenirii. ''Pentru a evita un dezastru pe scară largă şi o pierdere catastrofală a biodiversităţii, omenirea trebuie să adopte o alternativă mai durabilă ecologic decât practica ei este astăzi".
Amploarea susţinerii acestui avertisment reflectă o preocupare în toate disciplinele ştiinţelor experimentale. Apelul celor 15.000 de oameni de ştiinţă este, până în prezent, textul publicat de o revistă ştiinţifică care a adunat cel mai mare număr de semnatari.
Aceasta este a doua oară când "oamenii de ştiinţă din lume" transmit un astfel de avertisment omenirii. Primul apel de acest gen, publicat în 1992, după Summitul Pământului de la Rio (Brazilia), a fost aprobat de aproximativ 1.700 de cercetători, între care o sută de laureaţi cu Nobel. Textul schiţa încă de atunci un raport neliniştitor privind situaţia existentă şi începea cu următorul avertisment: ''Fiinţele umane şi lumea naturală sunt pe o traiectorie de coliziune''. Ei susţineau că impactul activităţilor umane asupra naturii ar duce, probabil, la "mari suferinţe umane" şi la "mutilarea planetei în mod iremediabil". Acest prim apel nu a fost urmat de efecte. Un sfert de secol mai târziu, traiectoria nu s-a schimbat.
Disponibilitatea apei potabile, defrişările, numărul redus de mamifere, emisiile de gaze cu efect de seră: în legătură cu toate acestea luminile sunt aprinse pe roşu, iar răspunsurile din 1992 sunt dezamăgitoare, cu excepţia unor măsuri internaţionale luate pentru stabilizarea stratului de ozon în stratosferă, semnalează cei peste 15.000 de oameni de ştiinţă.
"În curând, va fi prea târziu pentru a inversa această tendinţă periculoasă". "Omenirea nu face ceea ce trebuie făcut urgent pentru a proteja biosfera ameninţată", spun autorii declaraţiei.
"În acest document, noi am analizat evoluţia situaţiei în ultimele două decenii şi am evaluat răspunsurile umane prin analizarea datelor oficiale existente", a explicat Thomas Newsom, profesor la Universitatea Deakin din Australia, coautor al declaraţiei. "În curând, va fi prea târziu pentru a inversa această tendinţă periculoasă", insistă el, citat de Europe1.
Semnatarii consideră că marea majoritate a ameninţărilor identificate anterior se menţin şi că "cele mai multe se înrăutăţesc", dar că este încă posibil să inversăm aceste tendinţe pentru a permite ecosistemelor să redevină durabile. De 25 de ani, cantitatea de apă potabilă disponibilă în lume pentru fiecare persoană a scăzut cu 26%, iar numărul zonelor moarte din oceane a crescut cu 75%.
De asemenea, apelul citează pierderea a aproape 120,4 milioane de hectare de terenuri forestiere transformate în cea mai mare parte în terenuri agricole, precum şi creşterea semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi a temperaturilor medii globale. Aceşti oameni de ştiinţă consemnează, de asemenea, creşterea cu 35% a populaţiei lumii şi reducerea cu 29% a numărului de mamifere, reptile, amfibieni, păsări şi peşti.
Printre măsurile recomandate, autorii apelului sugerează crearea mai multor rezerve naturale terestre şi marine, legi mai puternice împotriva braconajului şi restricţii mai severe asupra comerţului cu produse ale vieţii sălbatice. Pentru a stopa creşterea populaţiei în ţările în curs de dezvoltare, ei susţin o mai mare generalizare a planificării familiale şi a programelor de educaţie a femeilor. Semnatarii susţin, de asemenea, măsuri pentru a încuraja un regim alimentar bazat mai mult pe plante şi adoptarea pe scară largă a energiilor regenerabile şi a altor tehnologii ecologice.
