Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din energiile fosile au înregistrat o creştere pe plan mondial în 2017, după trei ani de stagnare, potrivit unui studiu publicat recent în marja celei de-a 23-a conferinţe pentru climă care este organizată de ONU (COP23) în oraşul german Bonn, informează AFP.
Emisiile de CO2 asociate industriei bazate pe arderea de carburanţi fosili vor creşte în acest an în medie cu 2% în raport cu 2016 (între 0,8% şi 2,9%) şi vor atinge un record de 36,8 miliarde de tone, după ce au înregistrat un nivel stabil între anii 2014 şi 2016, a subliniat Global Carbon Project în al 12-lea bilanţ anual al său, realizat de oameni de ştiinţă din lumea întreagă.
"Omenirea nu şi-a atins deci încă 'vârful' de emisii", notează autorii studiului, publicat în Nature Climate Change, Environmental Research Letters şi Earth System Science Data. "Acest lucru arată că trebuie să acţionăm cu o mai mare fermitate. Trebuie să uităm orice sentiment de autosatisfacţie", au adăugat cercetătorii.
"Este o mare decepţie", a subliniat unul dintre autori, Corinne Le Quere, cercetătoare la universitatea britanică East Anglia. "Cu emisii de 41 de miliarde de tone de CO2 estimate pentru 2017 (dacă se adaugă şi efectul despăduririlor, n.r.), riscăm să nu mai avem timp pentru a păstra creşterea temperaturii globale sub pragul de 2 grade Celsius şi, a fortiori, sub pragul de 1,5 grade Celsius", obiectiv fixat prin Acordul pentru climă de la Paris, adoptat la sfârşitul anului 2015 cu scopul de a limita efectele încălzirii globale.
Pentru a realiza acest obiectiv "ar trebui ca emisiile să îşi atingă nivelul maxim în următorii ani şi să scadă după aceea, cu rapiditate", a reamintit aceeaşi cercetătoare.
China, care generează 28% din totalul gazelor cu efect de seră şi care a permis ameliorarea situaţiei globale în ultimii an, reducându-şi consumul de cărbune, se află în mare parte la originea înrăutăţirii situaţiei în 2017, notează oamenii de ştiinţă. Alte cauze sunt noul "boom" al producţiei industriale şi producţia hidroelectrică scăzută, din cauza secetelor.
De asemenea, în Statele Unite emisiile vor scădea mai puţin (-0,4% faţă de media anuală recentă de—1,2%). Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când consumul de cărbune va creşte în această ţară (+0,5%), din cauza scumpirii gazelor naturale.
India va cunoaşte o creştere mai mică a emisiilor sale în 2017 (+2%), însă această încetinire va fi temporară, au avertizat oamenii de ştiinţă.
În UE, emisiile vor scădea cu o viteză mai mică în raport cu deceniul precedent (-0,2%).
Principalii emiţători sunt, în ordine, China, Statele Unite, India, Rusia, Japonia, Germania, Iran, Arabia Saudită, Coreea de Sud şi Canada (UE, în ansamblul ei, se află pe locul al treilea).
"Mai mulţi factori arată o continuare a creşterii emisiilor mondiale în 2018", a subliniat Robert Jackson, profesor la Universitatea Stanford.
Cu toate acestea, este puţin probabil ca emisiile de gaze cu efect de seră să atingă din nou ritmurile de creştere accelerată din anii 2000 (peste 3% anual), estimează oamenii de ştiinţă, care prevăd mai degrabă ritmuri uşor pozitive sau chiar o stabilizare, conform angajamentelor naţionale luate până în acest moment de ţările semnatare ale Acordului de la Paris.
Există şi un semnal încurajator: în perioada 2007-2016, 22 de ţări au înregistrat scăderi ale emisiilor de CO2, în pofida creşterii economice. În schimb, aceste emisii au crescut în alte 101 de ţări.
Energiile regenerabile se dezvoltă într-o manieră remarcabilă (+14% pe an în ultimii cinci ani), însă va fi nevoie să treacă "câţiva ani pentru ca ele să aibă un impact semnificativ asupra emisiilor globale de CO2".
Comunitatea internaţională, ai cărei reprezentanţi s-au reunit la Bonn pentru a participa la COP23, un eveniment ce se va încheia vineri, încearcă să se pună de acord în privinţa normelor de implementare a Acordului de la Paris, în special în ceea ce priveşte consolidarea angajamentelor naţionale luate de statele semnatare.
