Încălzirea globală va conduce la perturbarea a patru cincimi din oceanele lumii până în anul 2050 în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră vor continua să crească, ameninţând populaţiile de peşti, care reprezintă principala sursă de hrană a circa un miliard de oameni, au anunţat oamenii de ştiinţă, potrivit Reuters. Pe de altă parte, limitarea emisiilor provocate de intervenţia omului ar oferi vieţii marine mai mult timp pentru a se adapta la condiţiile de încălzire globală sau pentru a-şi muta habitatul în ape mai reci din apropierea polilor, au adăugat cercetătorii.
"Până în 2050 circa cinci cincimi din suprafaţa oceanelor va fi afectată de acidificare şi de încălzire", a declarat pentru Reuters Stephanie Henson de la Centrul Naţional de Oceanografie din Marea Britanie, autoarea principală a unui studiu publicat în jurnalul "Nature Communications". Dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră, formează un acid slab în apă. La momentul actual, doar circa 10% din suprafaţa oceanelor sunt afectate de impactul temperaturilor ridicate şi al acidificării, a precizat aceasta.
Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, coroborate cu ţelurile propuse de aproape 200 de state ale lumii prin Acordul de la Paris din 2015 cu privire la schimbările climaterice, ar putea limita impactul acestora asupra oceanelor cu până la două treimi până în 2015, ceea ce ar oferi mai mult timp vieţuitoarelor marine pentru a se adapta, au mai afirmat oamenii de ştiinţă.
Declinul înregistrat în ceea ce priveşte cantitatea de oxigen din ape şi reducerea nutrienţilor, ambele efecte fiind asociate cu schimbările climaterice, se vor adăuga la efectele negative ce vor fi resimţite la nivelul oceanelor lumii în acest secol, au completat experţii.
Evaluarea impactului încălzirii globale asupra apelor este importantă deoarece unul din şapte indivizi, sau circa un miliard de persoane, depinde de oceane ca principală sursă de proteine, conform specialiştilor din Germania, Statele Unite, Franţa, Norvegia şi Marea Britanie.
Efectele asupra unor specii, precum homarii, heringii, rechinii sau balenele şi asupra vieţii oceanice ca întreg au fost "înţelese insuficient", au precizat specialiştii.
Sunt, însă, semne că viaţa din adâncuri poate rezista schimbărilor. Peştele viu colorat "damselfish" care trăieşte alături de corali precum cei din Marea Barieră de Corali din zona Australiei se poate adapta în doar câteva generaţii la temperaturile crescute, se mai arată în acest studiu. De asemenea, multe specii de peşti, precum codul sau eglefinul, îşi mută habitatul către nordul Oceanului Atlantic, în ape mai reci.
