Berea este una dintre cele mai populare şi mai vechi băuturi din lume. Se spune că îşi are originile în Neolitic, când fiinţa umană a început să cultive propriile cereale şi a învăţat să o fabrice. Vorbim despre mii şi mii de ani de istorie în care acest lichid a fost martorul multor schimbări, evoluţii şi progrese. Ceea ce nu ştiam este că, pe lângă faptul de a fi fost martor al evenimentelor, berea a fost protagonistul direct al mai multor episoade. Site-ul Listverse dezvăluie o serie de importante progrese pentru care trebuie să-i fim recunoscători popularului „suc de orz”, scrie ABC.
Aveţi un frigider acasă? Credeţi că aţi putea trăi fără el? Poate că aţi fi fost nevoit să o faceţi dacă nu ar fi fost berea. Carl von Linde lucra pentru compania Spaten când l-a inventat pentru a izola băutura deja îmbuteliată de căldura maşinilor care continuau să fabrice noi litri. Invenţia lui s-a dovedit utilă pentru multe alte lucruri. Aşa s-a întâmplat şi cu ambalajele din sticlă: americanul Michael Joseph Owens a inventat prima maşină în stare să fabrice în serie aceste sticle, scopul iniţial fiind folosirea lor pentru comercializarea berii.
Cu atâţia ani de istorie stropiţi cu acest „aur lichid”, putem să ne întrebăm dacă epoca descoperirilor ar fi fost viabilă fără bere. Este mai mult decât probabil ca răspunsul să fie negativ. Se ştie că marii exploratori precum Cristofor Columb nu porneau în larg fără a se fi aprovizionat cu câteva zeci de butoaie din licoarea preţioasă, dat fiind faptul că în lungile călătorii apa se clocea. Berea a colaborat activ şi la colonizarea Americii. Mulţi europeni se îmbolnăveau acolo pentru că nu erau obişnuiţi cu apa din Lumea Nouă. Mortalitatea a scăzut când au putut să-şi fabrice băutura favorită.
În secolul al XVIII-lea, englezul Joseph Priestley a descoperit dioxidul de carbon tot datorită berii. Ceea ce i-a stârnit curiozitatea nu a fost altceva decât faptul de a fi observat, într-o berărie din apropierea casei sale, că existau gaze care „cădeau” pe jos în procesul de fermentaţie, cântărind mai mult decât aerul şi fiind „altceva”. Tot analizându-se fermentaţia s-a inventat şi scara PH. Cu aceasta şi-a rezolvat Carlsberg problemele pentru a măsura cu deplină exactitate nivelurile de aciditate ale băuturilor sale.
Lucrând la o berărie, James Joule a creat preţioasele termometre cu mercur. Se spune chiar că, pe vremea când a inventat procesul de pasteurizare, Louis Pasteur încerca de fapt să afle de ce se strica berea.
După cum se poate vedea, pe lângă faptul de a fi răcoritor şi savuros, conţinutul halbelor este un element transcendental în istoria omenirii. Aşadar, data viitoare când veţi da „Noroc!” cu berea, amintiţi-vă că îi datoraţi mult mai mult decât faptul de a fi un excelent leac contra setei!
