Marmura extrasă din localitatea italiană Carrara este folosită de peste 2.000 de ani, fiind utilizată la construirea de monumente în timpul Romei Antice, la realizarea unor veritabile capodopere ale sculpturii în Renaştere şi la ridicarea moscheilor din epoca modernă, însă această industrie de nişă ce are mare succes se află în prezent sub presiunea campaniilor demarate de organizaţiile ce militează pentru protejarea mediului înconjurător, care îi cer să se reformeze şi să devină mai "curată" din punct de vedere ecologic, informează DPA.
Timp de multe secole, unul dintre cele mai preţioase sortimente de marmură din lume, preferat de Iulius Cezar, Michelangelo şi Mussolini, a fost extras din Alpii Apenini, în apropiere de Carrara, un oraş din nord-vestul provinciei italiene Toscana.
"Marmura noastră nu este nimic altceva decât lumină transformată în piatră", obişnuiesc să spună localnicii atunci când vorbesc despre această marmură, pe care Michelangelo a folosit-o atunci când a realizat legendara sculptură a lui David, o capodoperă a Renaşterii şi un simbol al Florenţei.
"Există şi alte tipuri frumoase de marmură, însă cea din Carrara este un sortiment clasic, de un alb pur", a declarat Alvise Lazzareschi, operatorul unei cariere de extracţie, potrivit căruia familia sa a început să lucreze în această industrie după ce a fugit din Florenţa în anii 1470.
Alvise Lazzareschi, care consideră că strămoşii lui au părăsit Florenţa după ce au luat parte la puciul eşuat organizat de familia Pazzi împotriva familiei domnitoare, Medici, administrează una dintre cele mai vechi cariere de marmură în aer liber, rămasă activă încă din secolul I e.n.
De atunci, marmura de Carrara a fost folosită la construirea Columnei lui Traian din Roma, la colonadele din Piaţa Sf. Petru, la statuile expuse în Capitol Hill din Washington şi, recent, la Marea Moschee (Moscheea Şeicului Zayed) din Abu Dhabi şi la clădirea Operei din Oslo.
"Marmura de Carrara are fani în lumea întreagă", spune Erich Luchetti, un lider al industriei locale de marmură. "Suntem buni în ceea ce priveşte vânzarea produselor noastre şi, chiar dacă avem concurenţă din partea marmurei din China şi din India, nu am suferit în timpul recesiunii globale de după criza din 2008", a adăugat el.
Aproape 1 milion de tone de blocuri de marmură au fost extrase anul trecut din 80 de cariere, inclusiv 150.000 de tone dintr-un sortiment cu o calitate de top, denumit "statuario", oferind locuri de muncă pentru peste 4.400 de persoane, potrivit Confindustria — Confederaţia generală a industriei italiene.
Însă, una dintre cele mai de succes industrii de nişă ale Italiei este pusă sub presiune, fiind somată să se reformeze şi să se "cureţe", în special de un primar care a dobândit experienţă la începutul carierei sale lucrând ca activist ecologist şi voluntar într-o parohie catolică, înainte de victoria lui surprinzătoare obţinută la alegerile electorale organizate în iunie.
"Avem multe lucruri de reglementat", a spus Francesco De Pasquale, care a candidat din partea Mişcării Cinci Stele (M5S), o formaţiune politică anti-sistem, punând astfel capăt unei guvernări de stânga ce a durat peste 60 de ani în Carrara. El i-a criticat pe predecesorii lui în această funcţie, pe care îi consideră "prea slabi" în eforturile de reglementare a carierelor de marmură.
"Marea noastră problemă constă în milioanele de tone de sol care sunt aruncate" ilegal, ca deşeuri, ce provin din cariere, a declarat Francesco De Pasquale într-un interviu telefonic, avertizând că acumularea deşeurilor sporeşte riscul de producere a unor avalanşe şi alunecări de teren.
În 2003, o inundaţie majoră care a ucis o persoană a fost agravată de deşeurile de marmură care s-au scurs pe pantele munţilor, a spus primarul italian.
Industria de extracţie a marmurei nu a fost în mod direct învinovăţită pentru o altă inundaţie, produsă în 2014, însă evenimentul a sporit teama localnicilor faţă de dezastrele naturale. "A fost picătura care a umplut paharul", a spus Francesco De Pasquale.
Îngrijorările primarului italian sunt sprijinite de un studiu realizat de o asociaţie ecologistă, Legambiente, care a estimat că în 2016 aproape 600.000 de tone de sol au fost aruncate ilegal în apropiere de carierele de marmură, în creştere cu 143.000 de tone în raport cu anul 2006.
Potrivit lui Giuseppe Sansoni, un membru al filialei locale a asociaţiei Legambiente, fost inspector al Agenţiei regionale pentru mediu, în prezent pensionar, în Carrara există o altă problemă: particulele de praf de marmură pătrund în solul poros al muntelui, contaminând izvoarele locale.
"Consiliul ar trebui să emită un ordin pentru a păstra carierele curate", pentru a împiedica "solul şi praful să o ia razna", a declarat Giuseppe Sansoni pentru DPA. "Din păcate, nu există cariere curate, întotdeauna a fost astfel", a adăugat el.
Administratorii carierelor locale spun că acest lucru ar fi "imposibil" şi se plâng din cauza "opoziţiei ideologice" manifestate faţă de o industrie pe care ei o consideră deja foarte bine reglementată. "Am făcut cu adevărat paşi mari pentru a reduce amprenta noastră ecologică", a spus Erich Lucchetti.
El se declară deosebit de mândru în legătură cu un proiect-pilot ce experimentează reciclarea deşeurilor de marmură pentru a reamenaja plajele erodate de mare. Aceleaşi deşeuri pot fi folosite pentru fabricarea pastei de dinţi, a produselor de înfrumuseţare şi a unor substanţe chimice.
Pe lângă asociaţiile ecologiste, administratorii de cariere sunt vizaţi şi de o lege regională care încearcă să anuleze un decret din 1751 ce oferă multora dintre ei drepturi de extracţie pentru totdeauna. Administraţia din provincia Toscana doreşte să atribuie aceste drepturi de exploatare prin licitaţii publice.
O astfel de măsură ar deschide calea investitorilor străini care ar putea să preia controlul asupra industriei marmurei, avertizează administratorii italieni. Una dintre companiile locale, Marmi Carrara, este deja deţinută în procent de 50% de familia saudită a fostului lider al organizaţiei teroriste al-Qaeda, reamintesc localnicii.
"Am primit deja multe oferte de la chinezi. Nu sunt sigur ce beneficii am obţine de pe urma globalizării", a declarat Alvise Lazzareschi.
"E bine pentru comunitatea locală că aceste cariere sunt administrate de localnici", a adăugat antreprenorul italian.
Muncitorii care lucrează în munţii de unde este extrasă marmura sunt de acord cu nevoia de conservare a tradiţiilor locale.
"E o muncă grea, suntem mereu expuşi în faţa elementelor naturii şi este periculos", a spus Mirko, un muncitor de 42 de ani, menţionând că cinci dintre colegii lui au murit la locul de muncă între anii 2014 şi 2016.
"Eu sper însă că fiul meu în vârstă de şase ani îmi va călca pe urme. E o chestiune care ţine de mândria familiei noastre", a adăugat el.
