Date genetice prelevate de la rămăşiţe aparţinând a şapte persoane care au trăit în urmă cu câteva secole în provincia KwaZulu-Natal din Africa oferă o nouă şi interesantă dovadă potrivit căreia specia noastră, Homo sapiens, ar fi mai 'vârstnică' decât se credea până acum, informează Reuters.
Oamenii de ştiinţă au anunţat, recent, că au secvenţionat genomurile a şapte indivizi, printre care se numără rămăşiţele unui băiat, care au trăit ca vânători-culegători în zona golfului Ballito, în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. În urma analizei, ei au putut estima că separarea liniei de evoluţie dintre Homo sapiens şi grupurile omului primitiv s-a petrecut în urmă cu 260.000 — 350.000 de ani în urmă.
Până recent exista credinţa predominantă potrivită căreia specia Homo sapiens a apărut cu circa 200.000 de ani urmă.
Cercetarea recentă şi fosilele descoperite în Maroc — eveniment anunţat în luna iunie — indică o origine mult mai veche.
Homo sapiens a apărut în peisajul african după milioane de ani de evoluţie umană care a cuprins o separare de linia de evoluţie, petrecută acum 600.000 — 700.000 de ani şi care a condus la formarea oamenilor de Neanderthal, o specie dispărută. Perioada dintre acea separare şi până la apariţia speciei noastre a avut o importanţă deosebită.
''În această perioadă este posibil să se fi petrecut unele modificări genetice care ne-au făcut să fim ceea suntem astăzi, diferiţi de, spre exemplu, oamenii de Neanderthal'', a declarat geneticianul Mattias Jakobsson de la Universitatea Uppsala din Suedia, coresponsabil în cadrul cercetării publicate în jurnalul ''Science''.
''Reconstrucţia istoriei îndepărtate a apariţiei omului în Africa prinde din ce în ce mai mult formă odată cu coroborarea noilor informaţii obţinute în urma datării fosilelor găsite recent, precum cele din Maroc, a datelor arheologice provenind din Epoca de Piatră şi a ADN-ului uman, relevându-se astfel perioade interesante din trecutul nostru evoluţionar'', a adăugat Marlize Lombard, profesoară de arheologie la Universitatea din Johannesburg, coresponsabilă în cadrul studiului.
Descoperirile realizate în Maroc, anunţate în luna iunie de alţi oameni de ştiinţă, au constat în cranii fosile, oase de membre şi dinţi, cu o vechime de circa 300.000 de ani. Ulterior s-a dovedit că acestea aparţin unor indivizi din specia Homo sapiens.
''Datarea acelor fosile, la 300.000 de ani, coincide cu noua noastră estimare privind apariţia Homo sapiens. Acestea înfăţişează o combinaţie de trăsături moderne şi străvechi, ce ar putea indica o fază de tranziţie'', a adăugat Lombard cu privire la rămăşiţele găsite în Maroc.
Cercetătorii au concluzionat că un craniu parţial de acum 260.000 de ani, găsit în Florisbad, Africa de Sud, aparţine de asemenea unui reprezentant al speciei Homo sapiens.
Există un larg consens în rândul oamenilor de ştiinţă potrivit căruia Homo sapiens îşi are originile în Africa. Însă, descoperirile recente au indicat că specia noastră nu a apărut într-o singură regiune, cum ar fi în estul Africii, ci în zone multiple — aşa-numita origine pan-africană, mult mai complexă, ce pare a fi susţinută de noile cercetări genetice, mai notează sursa citată.
