O echipă de cercetători se va deplasa în luna august în masivul Mont Blanc pentru a colecta mostre de gheaţă din gheţarii ameninţaţi de încălzirea globală, mostre ce vor fi păstrate în Antarctica, informează agenţia France Presse.
"Nu facem acest lucru din plăcerea de a păstra câteva cuburi de gheaţă. Gheaţa este o fântână de informaţii", a explicat pentru AFP Jérome Chappellaz, director de cercetare la Laboratorul de Glaciologie şi Geofizica Mediului (LLGE) de la Grenoble, din sud-estul Franţei.
Practic, o duzină de specialişti francezi, italieni şi ruşi din domeniul glaciologiei vor petrece câteva zile la 4.300 de metri deasupra nivelului mării pe acest masiv din Alpi pentru a fora după trei mostre de gheaţă de 140 de metri lungime.
Aceste probe care vor cântări mai multe tone vor fi ambalate în cutii izolate iar una dintre ele va fi analizată în laboratorul din Grenoble pentru a constitui o bază de date deschisă pentru toţi oamenii de ştiinţă. Celelalte două probe ar trebui să ajungă la baza franco-italiană Concordia din Antarctica în 2019 sau 2020.
O operaţiune de carotaj este programată de asemenea, în primăvara anului 2017, pe gheţarul Illimani la 6.300 de metri altitudine, în Bolivia, în condiţii mult mai dificile.
Obiectivul acestor operaţiuni este de a păstra timp de secole "memoria gheţii", o " materie primă" extrem de valoroasă pentru oamenii de ştiinţă.
În procesul de formare al gheţarilor, prin acumularea ninsorilor, în gheaţă rămân prinse mici bule de aer şi impurităţi care conservă caracteristicile atmosferei de acum zeci sau mii de ani. Astfel, glaciologii au putut stabili legătura dintre temperatură şi gazele cu efect de seră. Pe gheţarii din Mont Blanc, cercetătorii au putut studia evoluţia poluării sau a activităţii industriale în Europa din ultimii o sută de ani.
"Avem, deci, un pic mai mult de cesiu 137 în aprilie 1986", după dezastrul de la Cernobîl, a menţionat Jérome Chappellaz.
Şi, având în vedere dezvoltarea foarte rapidă a tehnologiei, nu putem spune ce va putea ştiinţa în 50 de ani sau 100 de ani, a explicat specialistul subliniind că pe baza măsurătorilor viitoare vor putea fi aflate informaţii legate de mediu, climă sau biologie.
Cercetătorul a menţionat analize privind mutaţii ale unor virusuri sau bacterii prinse în gheaţă, ca pistă de lucru.
Dar gheţarii evoluează în fond la fel de repede. În munţii Anzi din America de Sud, gheţarul Chacaltaya (Bolivia), care se afla la 5.300 metri, a dispărut în 2009. "Peste 50 de ani, vom avea, fără îndoială, instrumentele necesare pentru analize aprofundate, dar nu vom mai avea poate gheţari de pe care să adunăm eşantioane de gheaţă", a spus Jérome Chappellaz.
În următorii zece ani, glaciologii speră să preleveze 20 de mostre de carote glaciare de pe toate continentele. Toate probele vor fi stocate într-o peşteră de zăpadă din Concordia, un congelator natural la minus 50 de grade Celsius, un adăpost fără pene de curent electric şi pericol de atentate.
Proiectul, care face parte dintr-un program UNESCO, este susţinut în special de Centrul naţional francez pentru cercetare ştiinţifică, de Universitatea Ca'Foscari din Veneţia şi de Universitatea Grenoble Alpes (UGA).
