Larva unui tip de muscă care trăieşte în lacuri este responsabilă pentru emisia unor cantităţi semnificative de metan şi pentru creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu publicat de revista 'Scientific Reports' citat de EFE.
Studiul condus de Universitatea din Geneva (Elveţia) a determinat că activitatea musculiţei Chaoborus spp. are un impact negativ asupra atmosferei şi este în parte responsabilă de schimbarea climatică provocată de emisiile de astfel de gaze.
Insecta trăieşte în lacurile din întreaga lume cu excepţia Antarcticii şi unul din cei doi ani din ciclul său de viaţă îl petrece sub apă în stadiu larvar la mai puţin de 70 de metri adâncime, potrivit cercetătorilor.
În timpul zilei, larva musculiţei Chaoborus spp. se protejează de prădători ascunzându-se pe fundul lacului, iar pe timp de noapte iese la suprafaţă pentru a se hrăni. Larva are două vezicule, sau "pungi de aer", prin care îşi reglează volumul şi se poate deplasa în sus sau în jos în apă.
Cercetătorii de la Universitatea din Geneva în colaborare cu Institutul Leibniz (Germania), Universitatea din Potsdam (Germania) şi Universitatea din Swansea (Marea Britanie) au descoperit că larva foloseşte gazul metan (CH4) de pe fundul lacului drept combustibil pentru aceste vezicule.
Ei au constatat că larva eliberează gaz metan la suprafaţa apei, ceea ce contribuie negativ, nu doar la încălzirea globală, ci şi la modificarea straturilor sedimentare de pe fundul lacului, afectând paleolimnologia (depunerea sedimentelor lacustre).
La o adâncime de 70 de metri larva nu se poate umfla sau dezumfla cu ajutorul pungilor de aer, din cauza presiunii apei, astfel încât recurge la metan pentru a-şi activa ingeniosul mecanism de flotare.
În condiţii normale metanul se izolează şi se depozitează în sedimentele lacurilor, însă larva de Chaoborus spp. îl scoate din mediul său şi creşte posibilităţile ca gazul să ajungă în atmosferă.
Potrivit experţilor, ameliorarea calităţii apei lacurilor, controlarea agriculturii şi tratarea reziduurilor poate inversa această situaţie având în vedere că larva poate transporta şi alţi poluanţi în sedimentele lacustre. Prin urmare, prezenţa larvelor de Chaoborus spp. este un pericol pentru ecosistem, avertizează experţii.
