Jocurile video pot îmbunătăţi rezultatele şcolare ale adolescenţilor, însă petrecerea timpului pe reţelele sociale precum Facebook poate avea efecte inverse, estimează autorii unui studiu efectuat în Australia, potrivit The Guardian. Analiza, care vizează performanţele tinerilor de 15 ani în cadrul testelor PISA (Programul Internaţional pentru Evaluarea Elevilor), studiază legătura dintre utilizarea internetului şi rezultatele şcolare şi include date de la peste 12.000 de liceeni din Australia. Concluziile demonstrează că elevii care obişnuiesc să joace jocuri în reţea aproape în fiecare zi au un scor cu 15 puncte peste medie la matematică şi la testele de citire şi cu 17 puncte peste medie la ştiinţe.
''Analiza arată că elevii care joacă jocuri online obţin scoruri mai mari la testele PISA'', a declarat Alberto Posso, de la Royal Melbourne Institute of Technology, care a analizat date de la liceeni de pe întreg teritoriul continentului australian care au dat testele PISA, recunoscute la nivel internaţional şi administrate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). ''Atunci când joci jocuri online rezolvi puzzle-uri ca să accezi la nivelul următor, iar acest lucru implică folosirea cunoştinţelor generale şi a noţiunilor de matematică, citire şi ştiinţe, care-ţi sunt predate la şcoală'', explică Posso.
Cauza asocierii dintre jocurile pe calculator şi succesul în mediul academic nu reiese clar din cercetare. Este posibil ca adolescenţii talentaţi la matematică, ştiinţe şi citire să manifeste o înclinaţie mai mare către jocurile online, mai susţine sursa citată. O altă explicaţie ar putea fi faptul că elevii buni lucrează mai eficient, se organizează mai bine şi au mai mult timp liber pentru jocuri, astfel explicându-se abilităţilor lor şcolare crescute.
Posso a mai studiat şi legătura dintre folosirea reţelelor sociale şi rezultatele obţinute la testele PISA. El a ajuns la concluzia că cei care accesează site-uri precum Facebook şi Twitter obţin scoruri, în medie, cu 4% mai mici, iar cu cât creşte frecvenţa utilizării reţelelor sociale cu atât diferenţa creşte.
Peter Etchells, lector la Bath Spa University din Marea Britanie, care nu are legătură cu studiul în cauză, a declarat că acesta ''arată o corelaţie pozitivă între jocul online şi performanţele şcolare, dar este nevoie să înţelegem mai bine cum şi de ce oamenii se joacă pe calculator, înainte de a despica firul în patru cu privire la ceea ce semnifică de fapt această conexiune''. Acesta a subliniat că de-a lungul timpului mai multe studii au încercat să abordeze această problematică, însă ''avem nevoie de date mai detaliate şi mai nuanţate care să răspundă la astfel de întrebări cu mai multă certitudine''.
Alte cercetări cu privire la efectele jocurilor video asupra performanţelor şcolare au scos la iveală rezultate similare, fie arătând că nu există un impact negativ al acestora asupra performanţelor unui individ, fie că au efecte pozitive asupra capacităţii de înţelegere sau a dexterităţii. De asemenea, un studiu recent, efectuat la Columbia University, a demonstrat că această activitate practicată intens de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani este asociată cu o creştere considerabilă a capacităţilor intelectuale şi a competenţelor şcolare.
