O specie de broscuţe care prezintă în zona capului desene surprinzătoare în forma unor flăcări, un papagal cu gâtul golaş, al cărui corp este acoperit cu pene strălucitoare, şi o anaconda cu o lungime de patru metri fac parte dintre speciile descoperite în Amazonia în ultimele decenii.
Între 1999 şi 2009, peste 1.200 de specii noi au fost identificate în această regiune, se afirmă în raportul "Amazonia vie", prezentat la Nagoya, la cea de-a 10-a ediţie a Convention on Biological Diversity (CBD). Din acest inventar uimitor fac parte mai multe descoperiri recente făcute în vastul bazin amazonian, care se întinde pe teritoriile a nouă state: 637 de specii de plante, 257 de specii de peşti, 216 specii de amfibieni, 55 de specii de reptile, 16 specii de păsări şi 39 de specii de mamifere.
Un exemplar uriaş de peşte-pisică a fost descoperit în 2005 în fluviul Amazon. Un alt exemplar al acestei specii, măsurând 1,5 metri şi cântărind 32 de kilograme, a fost capturat în 2007 în Venezuela.
Printre reptile, o nouă specie de broască ţestoasă, 28 de specii de şerpi şi 26 de specii de şopârle au fost descoperite în ultimul deceniu.
Descoperirea, în 2002, a papagalului cu gât golaş a reprezentat o veritabilă surpriză pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, cercetătorii întrebându-se cum a fost posibil faptul ca o pasăre cu un penaj atât de intens colorat şi de o talie atât de mare să nu fi fost identificată până atunci.
Un delfin de râu din Bolivia, şapte specii de maimuţe, două specii de porci-spinoşi, opt specii de şoareci şi cinci specii de şobolani fac parte dintre noile specii identificate în Amazonia în ultimul deceniu.
"Această regiune, incredibil de bogată, este acum supusă presiunilor, din cauza activităţilor umane. Peisajul se transformă cu mare viteză", a declarat Francisco Ruiz, coordonatorul acestui raport World Wildlife Fund (WWF).
După multe secole, în care activităţile umane au avut un efect limitat asupra mediului, omenirea a cauzat distrugerea a cel puţin 17% din pădurea tropicală amazoniană, de-a lungul ultimilor 50 de ani. Extinderea suprafeţelor protejate pe întreaga planetă până în anul 2020 este unul dintre punctele aprig negociate la Nagoya, unde sunt prezenţi, pentru 10 zile, reprezentanţi din 193 de ţări. În prezent, 13% din suprafaţa terestră şi 1% din zonele oceanice de pe Terra beneficiază de statutul de arie protejată. Mai multe grupuri de state, inclusiv UE, au propus creşterea semnificativă a acestor cifre. Una dintre propunerile dezbătute luni - 20% pentru suprafeţele terestre şi 10% pentru cele oceanice, până în anul 2020 - nu s-a bucurat de consensul participanţilor, China şi India în special exprimându-şi rezervele faţă de această iniţiativă.
Între 1999 şi 2009, peste 1.200 de specii noi au fost identificate în această regiune, se afirmă în raportul "Amazonia vie", prezentat la Nagoya, la cea de-a 10-a ediţie a Convention on Biological Diversity (CBD). Din acest inventar uimitor fac parte mai multe descoperiri recente făcute în vastul bazin amazonian, care se întinde pe teritoriile a nouă state: 637 de specii de plante, 257 de specii de peşti, 216 specii de amfibieni, 55 de specii de reptile, 16 specii de păsări şi 39 de specii de mamifere.
Un exemplar uriaş de peşte-pisică a fost descoperit în 2005 în fluviul Amazon. Un alt exemplar al acestei specii, măsurând 1,5 metri şi cântărind 32 de kilograme, a fost capturat în 2007 în Venezuela.
Printre reptile, o nouă specie de broască ţestoasă, 28 de specii de şerpi şi 26 de specii de şopârle au fost descoperite în ultimul deceniu.
Descoperirea, în 2002, a papagalului cu gât golaş a reprezentat o veritabilă surpriză pentru comunitatea ştiinţifică internaţională, cercetătorii întrebându-se cum a fost posibil faptul ca o pasăre cu un penaj atât de intens colorat şi de o talie atât de mare să nu fi fost identificată până atunci.
Un delfin de râu din Bolivia, şapte specii de maimuţe, două specii de porci-spinoşi, opt specii de şoareci şi cinci specii de şobolani fac parte dintre noile specii identificate în Amazonia în ultimul deceniu.
"Această regiune, incredibil de bogată, este acum supusă presiunilor, din cauza activităţilor umane. Peisajul se transformă cu mare viteză", a declarat Francisco Ruiz, coordonatorul acestui raport World Wildlife Fund (WWF).
După multe secole, în care activităţile umane au avut un efect limitat asupra mediului, omenirea a cauzat distrugerea a cel puţin 17% din pădurea tropicală amazoniană, de-a lungul ultimilor 50 de ani. Extinderea suprafeţelor protejate pe întreaga planetă până în anul 2020 este unul dintre punctele aprig negociate la Nagoya, unde sunt prezenţi, pentru 10 zile, reprezentanţi din 193 de ţări. În prezent, 13% din suprafaţa terestră şi 1% din zonele oceanice de pe Terra beneficiază de statutul de arie protejată. Mai multe grupuri de state, inclusiv UE, au propus creşterea semnificativă a acestor cifre. Una dintre propunerile dezbătute luni - 20% pentru suprafeţele terestre şi 10% pentru cele oceanice, până în anul 2020 - nu s-a bucurat de consensul participanţilor, China şi India în special exprimându-şi rezervele faţă de această iniţiativă.
