De Revelion, multe persoane îşi stabilesc ţeluri măreţe pentru noul an, fie că e vorba despre începerea unui stil de viaţă sănătos, lecturarea unui număr mai mare de cărţi, renunţarea la fumat, mai mult timp petrecut cu familia sau obţinerea siluetei mult visate. Puţini reuşesc, însă, să se ţină de acestea până în primăvară şi chiar mai puţini până la sfârşitul anului. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea Scranton din Statele Unite şi compilat de Statistic Brain, doar 8% dintre persoanele care îşi stabilesc rezoluţii de Anul Nou reuşesc să le ducă la îndeplinire.
În general, oamenii profită de Revelion pentru a stabili rezoluţii de Anul Nou şi pentru a le împărtăşi celorlalţi astfel încât să se simtă întrucâtva şi mai motivaţi să le respecte. Însă, încă din start, o astfel de hotărâre conţine un element de ''eşec şi procrastinare'', după cum spune Timothy Pychyl, profesor asociat de psihologie la Universitatea Carleton din Ottawa, Canada, potrivit BBC.
Unul dintre motivele eşecului este faptul că sunt formulate, de multe ori, ţeluri nerealiste sub falsa presupunere că în noul an ''poţi fi o cu totul altă persoană'', după cum arată şi Rachel Weinstein, psihoterapeut şi director în cadrul centrului Adulting School din Oregon, Statele Unite. Problema este exacerbată de spiritul de competiţie în ceea ce priveşte rezoluţiile de Anul Nou care au devenit un fenomen cultural. În realitate, ''schimbările se petrec în paşi mici, în timp'', explică Weinstein.
După câteva încercări nereuşite de a-şi respecta ţelurile, mulţi oameni rămân cu un sentiment de eşec şi de vină care le îngreunează şi mai mult procesul de schimbare. ''Intenţiile de sărbători sunt superficiale... trecem de la o atitudine heirupistă la «asta e prea greu»'', subliniază şi Joseph Luciani, psiholog din Cresskill, New Jersey, Statele Unite, potrivit BBC. În final, există riscul descurajării în vederea formulării unor noi ţeluri pe parcursul anului.
Specialiştii susţin că persoanele care se simt hotărâte cu privire la anumite ţeluri pe care doresc să le atingă în noul an este bine să înceapă cât de curând posibil, să nu aştepte data de 1 ianuarie. Întârzierea poate fi ''o formă de procrastinare dictată la nivel cultural'', adică ne face plăcere să împărtăşim altora rezoluţiile, însă în realitate le găsim prea greu de atins", subliniază Panych.
Una dintre metodele prin care se poate asigura succesul unei rezoluţii de Anul Nou este ca aceasta să fie realizabilă în paşi mărunţi, fiind uşor de abordat încă din prima zi - spre exemplu, un abonament la o sală de fitness. Apoi, potrivit lui Weinstein, este bine să se ia o hotărâre ce poate conduce către un ţel dificil prin adăugarea "unei anexe", pe parcursul anului - spre exemplu, încă o zi de antrenament pe săptămână la sala de fitness - pentru a atinge un ţel măreţ, cum ar fi silueta mult visată.
Abordarea "paşilor mărunţi" este utilă în special celor care au suferit eşecuri în anii precedenţi în ceea ce priveşte ducerea la îndeplinire a rezoluţiilor propuse, susţine şi Luciani. ''Dezvoltarea autodisciplinei este un proces. Cu cât începi să acumulezi succesul cu atât te vezi într-o lumină diferită'', explică acesta potrivit sursei citate.Conform Statistic Brain, pe primele trei poziţii într-un top al celor mai des formulate rezoluţii de Anul Nou în Statele Unite în 2015 au fost: pierderea kilogramelor în plus, o organizare mai eficientă şi economisirea banilor. În clasament urmează bucuria de a trăi, o formă fizică mai bună, învăţarea unui lucru interesant, renunţarea la fumat, ajutarea altora pentru a-şi duce la îndeplinire visele, găsirea unui partener de viaţă şi mai mult timp petrecut cu familia.
