16 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Cum vor arăta clădirile subacvatice, construite din deşeuri
Cum vor arăta clădirile subacvatice, construite din deşeuri

Suprapopularea planetei duce la realizarea unor planuri de rezervă, ce includ şi construirea unor locuinţe în afara spaţiului terestru ori unele subacvatice. Un arhitect din Belgia a pus la cale un plan ambiţios, ce ne oferă o imagine asupra viitorului locuinţelor sub apă, notează cnn.com.
Viziunea arhitectului Vincent Callebaut pare utopică pentru mulţi oameni, însă planul acestuia pare să reprezinte o soluţie la aglomerarea planetei, fiind în acelaşi timp o variantă pentru cei care iubesc peisajele marine, informează CNN. Arhitectul a făcut public un plan extrem de ambiţios, ce prevede construirea unor eco-sate subacvatice, ce ar putea găzdui până la 20.000 oameni fiecare. Proiectul denumit "Aequorea" conţine o serie de reprezentări grafice, ce înfăţişează clădiri imense, realizate în formă de spirale, ce se întind de la suprafaţa apei şi pot ajunge până la baza mării sau oceanelor. Satele se aseamănă ca formă cu meduzele şi fiecare complex ar urma să fie construit din plastic reciclabil din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific, o zonă de acumulare a unei cantităţi impresionante de deşeuri.
Pe lângă spaţiile pentru locuit, Aequorea ar urma să găzduiască şi laboratoare, birouri, hoteluri, terenuri de sport şi diverse micro-ferme, cu o suprafaţă ce s-ar extinde pe 250 de etaje, cu o adâncime de aproape 1.000 metri. Apa mărilor ar fi astfel desalinizată pentru a putea fi consumată, în timp ce microalgele ar descompune deşeurile menajere, iar lumina ar fi furnizată cu ajutorul bioluminiscenţei.
Se pare că Vincent Callebaut s-a gândit cum să rezolve şi eventualele probleme cauzate de curenţii puternici ori de furtunile de pe apă, astfel că geometria turnurilor sale şi balastarea ar atenua foarte mult din forţa apelor, în timp ce grosimea stratului protector al eco-satelor ar fi direct proporţională cu adâncimea, pentru a face faţă presiunii.


Articole înrudite