Un studiu realizat în rândul a 90 de specii de cetacee, dat publicităţii recent, a ajuns la concluzia că exemplarele cu creiere mai mari sunt caracterizate de o mai mare complexitate în structurile sociale şi comportament, balena ucigaşă şi caşalotul fiind printre speciile cele mai reprezentative din acest punct de vedere, relatează Reuters.
"Societăţile delfinilor şi balenelor sunt cel puţin la fel de complexe precum cele pe care le-am observat la primate", a declarat biologul Susanne Shultz, din cadrul Universităţii Manchester, din Marea Britanie.
"Sunt foarte jucăuşi, învaţă unul de la altul, au o comunicare complexă. O problemă în a înţelege cât de deştepţi sunt de fapt este aceea că este foarte dificil să-i vedem şi să le înţelegem lumea marină în care trăiesc. De aceea, percepem doar crâmpeie din ceea ce sunt capabili să facă", a adăugat ea.
Cercetătorii au creat o bază de date comprehensivă cu mărimea creierului, structurile sociale şi comportamentul cultural la speciile de cetacee. Grupul speciilor cu cea mai mare mărime a creierului relativ la corp este dominat de orcă, "falsa orcă" cu un aspect similar Pseudorca crassidens şi balena pilot, a spus Shultz.
"Orcile au preferinţe alimentare, au femele care conduc grupul şi îi învaţă pe ceilalţi membri ai grupului şi cooperează pentru a vâna", a mai spus Shultz.
În termeni de preferinţe alimentare, unele populaţii de orci preferă somonul, în timp ce altele se hrănesc în primul rând cu foci, balene sau rechini, în funcţie de cultura grupului din care fac parte.
Alte cetacee cu creierul mare demonstrează şi ele un comportament sofisticat.
Femelele de caşalot organizează responsabilităţi de protecţie a puilor desemnând în acest sens o membră a grupului, în timp ce celelalte pleacă să vâneze la mare adâncime. Sunetele distincte folosite de caşaloţi pentru a comunica diferă în funcţie de locul în care trăiesc, la fel ca şi în cazul dialectelor regionale în limbajul uman.
Delfinii folosesc bureţi de mare ca intrumente pentru a-şi proteja botul când caută mâncare şi trăiesc în comunităţi structurate.
Unele dintre cele mai mari cetacee — precum balena albastră, balena cu înotătoare dorsală şi balena cu cocoaşă care se hrănesc în principal cu krilli şi în mai mică măsură cu peşte sau caracatiţe — se află la celălalt capăt al scării mărimii creierului. Balenele din aceste specii duc în mare parte vieţi solitare, adunându-se laolaltă doar pentru împerechere sau în apropierea unor surse bogate de hrană.
Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology&Evolution, notează Reuters.
