Astronomii şi astrofizicienii caută viaţă pe alte planete ascunse în profunzimile spaţiului şi suntem în permanenţă fascinaţi de imensitatea Universului, de găuri negre şi stele neutronice, de supernove şi exoplanete, însă singura planetă cunoscută pe care există viaţă, Terra, are misterele ei şi totodată toate ingredientele necesare pentru a ne aprinde imaginaţia, de la vulcani ale căror erupţii au modificat istoria vieţii, până la ciocniri cu meteoriţi, deriva continentelor sau misterele adâncurilor abisale, pe drept cuvânt spunându-se că avem mai multe cunoştinţe despre suprafaţa Lunii decât despre enigmele din adâncul oceanelor, conform unui material publicat de Live Science.
Spre exemplu, câţi dintre noi se gândesc la viaţa pe Pământ ca la o călătorie perpetuă prin spaţiu cu viteza de aproape 108.000 km/h? Sau ori de câte ori facem un duş sau bem un pahar cu apă ne gândim că Antarctica este cel mai mare rezervor de apă dulce al Terrei? Pe acest continent se află aproximativ 90% din gheaţa de pe Pământ şi respectiv 70% din apa dulce a planetei.
În materialul de astăzi sunt prezentate următoarele 20 dintre cele mai interesante lucruri despre planeta noastră. Multe dintre ele poate că le cunoaştem dar, cu siguranţă, pe altele le-am trecut cu vederea.
31. Planeta apelor
Oceanele acoperă aproximativ 70% din suprafaţa Pământului şi cu toate acestea oamenii au explorat abia 5% din această structură terestră dominantă. Din acest motiv se poate spune că avem mai multe cunoştinţe despre Lună decât despre oceanul planetar. În urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani lucrurile stăteau mult mai simplu. Pe Pământ exista un singur supercontinent, Pangea şi o întindere uriaşă de ape, Panthalassa.
32. Pline de bogăţii
Iar aceste nesfârşite întinderi de apă sunt şi pline de bogăţii — ascunzând peste 20 de milioane de tone de aur. Nu vă grăbiţi să porniţi într-o nouă goană după aur. O mare parte din acest metal preţios este diluat în apa mărilor şi oceanelor. Fiecare litru de apă marină conţine, în medie, 13 miliardimi dintr-un gram de aur. Desigur, există şi aur nedizolvat, în filoane, în rocile de pe fundul mărilor şi oceanelor. Dacă am reuşi cumva să extragem tot aurul marin şi l-am împărţi la întreaga populaţie a planetei, fiecare dintre noi ar fi mai bogat cu puţin peste 4 kilograme de aur.
33. Presărat cu praf de stele
În fiecare zi pe planeta noastră ajung aproximativ 100 de tone de praf cosmic, întâlnite de Terra în drumul ei în jurul Soarelui şi, alături de Soare, în jurul centrului Căii Lactee.
34. La plimbare în jurul Soarelui
Pământul se află la aproximativ 150 de milioane de kilometri distanţă de Soare. Lumina emisă de Soare are nevoie de aproximativ 8 minute şi 19 secunde pentru a ajunge la Pământ. Dacă prin absurd, Soarele ar dispărea în această clipă, nu ne-am da seama decât după mai bine de 8 minute, când am rămâne în întuneric.
35. Originea Lunii
Mulţi cercetători sunt de părere că Luna s-a născut în urma impactului catastrofal dintre Pământ şi un alt obiect cosmic mare, probabil o planetă de dimensiuni apropiate de ale lui Marte, denumită Theia. După impact, în jurul Pământului s-au format inele asemănătoare celor din jurul lui Saturn, iar din aceste inele de praf şi fragmente de rocă s-a format Luna, care iniţial era la o distanţă mult mai mică faţă de planeta noastră decât este acum.
36. Supercontinetele de odinioară
Continentele de pe Pământ s-au ciocnit periodic, formând supercontinente şi apoi s-au fragmentat din nou, de mai multe ori în istoria de 4,5 miliarde de ani a planetei noastre. Ultimul supercontinent, în ordine cronologică, a fost Pangeea, care a început să se fărâmiţeze în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, rezultând configuraţia maselor continentale din prezent.
37. Cum se formează munţii
Dinamica plăcilor tectonice se află la originea munţilor. Spre exemplu munţii Himalaya, care se întind pe 2.900 de kilometri, de-a lungul graniţei dintre India şi Tibert, au început să se formeze în urmă cu 40 — 50 de milioane de ani, în urma ciocnirii dintre plăcile tectonice India şi Euroasia.
38. Cel mai activ vulcan
Acest titlu îi revine vulcanului Stromboli, aflat la vest de coastele sudice ale Italiei. Acest vulcan erupe continuu de peste 2.000 de ani, conform U.S. Geological Survey. Exploziile sale spectaculoase i-au atras supranumele de "Farul Mediteranei".
39. Cea mai puternică erupţie vulcanică
Cea mai puternică erupţie vulcanică înregistrată vreodată s-a produs în aprilie 1815 la Muntele Tambora din Sumbawa, în Indonezia. Această erupţie a fost clasificată cu gradul 7 (sau super-colosală) pe scara VEI (Volcanic Explosivity Index) de la 1 la 8. Despre această explozie se spune că a fost atât de zgomotoasă încât s-a auzit până pe insula Sumatra, aflată la peste 1.930 de kilometri distanţă. Erupţia a provocat moartea a 71.000 de oameni şi ploi de cenuşă pe multe insule îndepărtate.
40. Zonele de coastă, paradisuri imobiliare ameninţate de încălzirea globală
Aproximativ 60% din populaţia planetei locuieşte la cel mult 100 de kilometri de ţărm, iar trei sferturi din populaţia globală trăieşte la cel mult 150 de kilometri de ţărm. În acest context, creşterea nivelului oceanului planetar din cauza încălzirii globale reprezintă o ameninţare directă pentru marile aglomerări de populaţie din zonele de coastă.
41. Cel mai mare bazin natural
Oceanul Pacific este de departe cel mai mare bazin de pe glob, cu o arie de aproximativ 155 de milioane de kilometri pătraţi. Acest bazin conţine mai mult de jumătate din apa planetei, conform Administraţiei americane pentru Oceane şi Atmosferă (National Oceanic and Atmospheric Administration — NOAA) şi este atât de vast încât toate continentele planetei pot încăpea în el.
42. Uriaşii planetei
Atunci când vine vorba despre cele mai mari fiinţe ne îndreptăm gândul aproape imediat spre elefanţi sau balene. Copacii sequoia General Sherman (Sequoiadendron giganteum) sunt însă cele mai mari fiinţe de pe planetă după volum, trunchiul unui astfel de copac conţinând nu mai puţin de 1.486,6 metri cubi de lemn. Un arbore General Sherman poate ajunge la 84 de metri înălţime şi are o circumferinţă la bază de peste 30 de metri.
43. Cel mai mare organism
Cel mai mare organism de pe planetă ca suprafaţă pe care o ocupă este o ciupercă. Într-un articol publicat în 1992 în revista Nature a fost prezentată lumii întregi Armillaria, sau ciuperca de miere, un organism care se întinde pe suprafaţa de 8.8 km2 în Malheur National Forest din SUA şi are vârsta de peste 2.400 de ani.
44. Cel mai mic mamifer
La celălalt capăt al spectrului mărimilor există numeroase organisme mici şi foarte mici, până la cele unicelulare. Dar să ne oprim la cel mai mic animal cu blană şi cu sânge cald — acesta este liliacul lui Kitti sau liliacul cu nas de porc (Craseonycteris thonglongyai). Această specie de liliac trăieşte în Asia de sud-est. La maturitate un astfel de animal măsoară între 29 şi 33 de milimetri lungime şi cântăreşte doar 2 grame.
45. Cel mai aglomerat oraş
Dacă nu vă plac locurile foarte aglomerate ar trebui să evitaţi Manila. Acest oraş din Filipine are cea mai mare densitate de locuitori din lume. Conform unui recensământ din 2007, nu mai puţin de 1.660.714 oameni trăiau pe o suprafaţă de 38,55 kilometri pătraţi. Prin comparaţie, suprafaţa Bucureştiului este de 228 de kilometri pătraţi şi tot ni se pare că trăim într-un oraş aglomerat.
46. Spaţii deschise
Iubitorii de solitudine ar putea încerca să viziteze Groenlanda. Această ţară insulară se mândreşte cu cea mai mică densitate a populaţiei dintre toate ţările lumii. În 2010, 56.534 de oameni îşi împărţeau o suprafaţă de 2.166.086 kilometri pătraţi, adică o densitate de 0,026 locuitori/km pătrat.
47. Cel mai arid loc
Cel mai arid loc de pe Pământ este deşertul Atacama din Chile şi Peru. În centrul acestui deşert există zone în care nu au fost înregistrate niciodată precipitaţii.
48. Primul explorator care a ajuns la Polul Sud
Şi pentru că tot a venit vorba despre deşerturi, primul explorator care a reuşit să traverseze deşertul Antarctic pentru a ajunge la Polul Sud al planetei este norvegianul Roald Amundsen. El şi patru alţi membri ai expediţiei au folosit sănii trase de câini pentru a străbate pustietatea îngheţată.
49. Alte planete Pământ
Conform NASA, există cu siguranţă numeroase alte planete foarte asemănătoare cu a noastră. Astronomii au reuşit să identifice o serie de planete telurice pe orbita unor stele îndepărtate, printre care şi o exoplanetă denumită Kepler 22-b care se află pe orbită în jurul unei stele foarte asemănătoare Soarelui şi la distanţa optimă faţă de această stea pentru ca eventuala apă de la suprafaţa acestei planete să se poată menţine sub formă lichidă — o condiţie considerată esenţială pentru apariţia vieţii. Telescopul orbital Kepler a făcut posibilă descoperirea a peste 4.600 de potenţiale exoplanete începând cu anul 2009, dintre care 2.326 au fost confirmate. Dintre cele confirmate, 21 se află la distanţa optimă faţă de stelele în jurul cărora gravitează pentru a putea dispune de apă în stare lichidă la suprafaţă.
50. Luminile nordului şi luminile sudului
Aurorele se produc atunci când particule încărcate electric, provenite din Soare sunt canalizate spre Pământ de câmpul magnetic al planetei şi se ciocnesc cu particule din straturile superioare ale atmosferei, din apropierea polilor. Aceste fenomene sunt mai frecvente şi mai puternice în perioada de maxim a ciclului de 11 ani de activitate solară. Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat şi pe alte planete din sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte şi Venus.
