Clasificată în primă instanţă ca planetă, apoi ca asteroid doar pentru a fi reclasificată drept planetă pitică, Ceres, cel mai mare obiect din centura de asteroizi aflată între planetele Marte şi Jupiter, devine parcă mai misterioasă pe măsură ce obţinem mai multe date despre ea, conform unui material publicat de AFP.
NASA a trimis spre Ceres sonda Dawn, în cadrul unei misiuni cu un buget de 473 de milioane de dolari, în scopul de a verifica ipotezele privind originea acestui corp cosmic. Una dintre aceste ipoteze susţine că această planetă pitică ar fi de fapt un embrion planetar bogat în apă, o relicvă rămasă de la formarea sistemului nostru solar în urmă cu 4,5 miliarde de ani.
Prezentarea unui prim set de date colectate de sonda Dawn, la conferinţa Uniunii Europene pentru Geoştiinţe (EGU) desfăşurată la Viena, nu a făcut decât să adâncească misterul acestui planetoid.
Aflată pe orbită în jurul lui Ceres din 6 martie, la capătul unui drum de 7 ani şi jumătate prin spaţiu, sonda Dawn şi-a concentrat aparatele de la bord asupra a două pete strălucitoare de la suprafaţa planetei pitice în căutarea informaţiilor despre identitatea chimică şi fizică a acestui corp cosmic. În loc să explice ce sunt aceste două pete, datele obţinute indică faptul că aceste zone sunt doar aparent similare, având de fapt "un comportament distinct diferit", conform lui Federico Tosi, specialist din cadrul misiunii sondei Dawn care analizează informaţiile preluate prin intermediul spectrometrului VIR (Visible and Infrared Mapping Spectrometer). Astfel, în timp ce Pata 1 este mai rece decât mediul din jurul său, Pata 5 este mai caldă decât regiunea cu care se învecinează. La suprafaţa lui Ceres au fost descoperite până în prezent peste zece astfel de pete.
Ceres se află la 414 milioane de kilometri faţă de Soare şi are nevoie de 4,61 de ani tereştri pentru a-şi încheia mişcarea de revoluţie. Cu un diametru de aproximativ 950 de kilometri, acest planetoid este cel mai mare obiect din centura de asteroizi — suficient de masiv pentru ca sub influenţa gravitaţiei să capete forma sferică.
Cu ajutorul spectrometrului VIR, echipa de cercetători care se ocupă de misiunea sondei Dawn a reuşit să obţină imagini ale lui Ceres la diferite lungimi de undă ale luminii. Astfel, într-o fotografie realizată în spectrul vizibil al luminii, Ceres apare ca o sferă maro întunecat, pe care petele apar albe, perfect vizibile. În spectrul infraroşu (care detectează căldura) Pata 1 devine o formaţiune întunecată înconjurată de suprafeţe roşiatice, ceea ce indică faptul că este mai rece decât restul suprafeţei, conform lui Federico Tosi.
Adevărata surpriză a fost că Pata 5 pur şi simplu a dispărut din imaginea în infraroşu. "Este evident că există mai multe pete strălucitoare la suprafaţa lui Ceres, însă din punct de vedere termic acestea se comportă diferit", a precizat Tosi.
Teoriile cu privire la originea acestor pete strălucitoare variază de la aglomerări de gheaţă până la aşa-numitele "minerale hidratate" — apă absorbită de minerale. Existenţa apei sub formă de gheaţă nu pare o explicaţie satisfăcătoare deoarece această planetă pitică nu se află suficient de departe faţă de Soare pentru ca apa să rămână în mod stabil în formă de agregare solidă, mai explică cercetătorul de la Institutul Naţional de Astrofizică din Roma.
La fel de misterioase sunt şi o serie de deosebiri dintre Ceres şi vecinul său, asteroidul Vesta, ce a fost studiat de sonda Dawn în cursul anilor 2011 şi 2012. Vesta este strălucitor, reflectând o mare parte din razele solare, în timp ce această planetă pitică este întunecată — o diferenţă care indică faptul că aceste două corpuri vecine au un trecut foarte diferit.
De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit foarte puţine cratere mari la suprafaţa lui Ceres, faţă de câte s-ar fi aşteptat să descopere după studierea lui Vesta. "Atunci când comparăm dimensiunea craterelor de pe Ceres cu cele de pe Vesta, observăm că pe Ceres ar fi trebuit să existe mai multe cratere mari", susţine şi Christopher Russell, coordonatorul misiunii sondei Dawn. Urmele de impact prezente la suprafaţa lui Ceres indică însă faptul că şi această planetă pitică a avut un trecut violent.
În următoarele luni, sonda Dawn se va apropia de Ceres urmând să analizeze compoziţia chimică a suprafeţei acestei planete pitice şi să măsoare temperaturile în diferite regiuni.
Ceres a fost descoperită în 1801 de preotul, matematicianul şi astronomul sicilian Giuseppe Piazzi. Numele "Ceres" a fost împrumutat de la zeiţa romană a recoltelor despre care se spunea că s-ar fi născut în Sicilia şi care avea cel mai vechi templu în această insulă.
