Mirosul de tei care inundă natura la sfârşit de mai anunţă începutul primei luni a verii, iunie. Denumirea acesteia derivă din latinescul "junius", dar se mai presupune că s-ar putea trage din "juniores", care înseamnă "tineret", această lună fiind menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană. Poetul Ovidiu a dat şi explicaţia - zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.
Iunie este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi iulian, are 30 de zile, cu ziua de 15 ore şi noaptea de 9 ore.
Fazele Lunii
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 5 h 34 m şi apune la ora 20 h 53 m, iar la sfârşitul lunii, răsare la ora 5 h 35 m şi apune la ora 21 h 04 m.
La 15 iunie Planeta Saturn aflată la opoziţie este vizibilă toată noaptea.
La 21 iunie 07 h 24 m — are loc Solstiţiul de vară.
Pe 22 iunie începe zodia Racului şi se încheie pe 22 iulie.
Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: 1 iunie — Luna la Primul Pătrar la 15 h 42 m; 9 iunie — Lună Plină la 16 h 10 m (Luna începe să descrească); 17 iunie — Luna la Ultimul Pătrar la 14 h 33 m; 24 iunie — Lună Nouă la 05 h 31 m (Luna începe să crească), potrivit www.astro-urseanu.ro.
Tradiţii şi obiceiuri populare
Numită local, "Cireşar" sau "Cireşel", întrucât în această lună se coc aceste fructe, ea a fost dedicată de către romani zeiţei Iuno, soţia lui Jupiter, considerată protectoarea femeilor măritate.
Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri.
În această lună, se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.
În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru). În acest an, luna iunie a debutat cu Moşii de Vară şi Rusaliile. Târgurile Drăgaicei şi Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinităţi preistorice a agriculturii, celebrată la solstiţiul de vară, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000).
Solstiţiul de vară
La data de 21 iunie, la ora 07 h 24 m, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, aflându-se la 23 grade şi 27 minute distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului. Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte ale anului.
Tradiţia şi superstiţiile au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi a anului a fost considerată punct de balanţă, de răscruce, de schimbare, când există un anume moment în care toate stihiile stau în cumpănă, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.
Denumirea de solstiţiu ("Soarele stă") este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.
