Sună paradoxal, totuşi oamenii de ştiinţă explică iarna grea ce copleşeşte acum Europa prin topirea unor mari mase de gheaţă în Arctica, topire ce se datorează încălzirii globale a climei. Caracteristicile complexe ale regimului vânturilor au fost perturbate de topirea banchizei arctice, cred oamenii de ştiinţă, care consideră că aceasta este explicaţia frigului care a afectat Europa în ultimele săptămâni şi a provocat moartea a peste 200 de persoane. Topirea gheţii oceanice în nordul Rusiei a determinat perturbări ale sistemelor de presiune a aerului în această regiune, ceea ce a generat vânturile puternice ce bat dinspre Siberia şi Arctica spre vest.
Conform explicaţiilor date de profesorul Stefan Rahmstorf, de la Institutul pentru Cercetări Climatice din Potsdam, Germania, apa Oceanului Arctic, lipsită de gheaţă, este mai caldă decât aerul de deasupra, ceea ce duce la formarea unui sistem de înaltă presiune deasupra Mării Barents, care împinge aer rece spre Europa. Volumul gheţii în Marea Barents şi Marea Kara, din nordul Rusiei, a fost foarte scăzut în iarna aceasta, dar temperaturile au fost mai ridicate decât media obişnuită.
Dr. Vladimir Petoukhov şi dr. Vladimir Semenov, de la Institutul din Potsdam, au fost printre primii oameni de ştiinţă care au emis ipoteza unei legături între topirea gheţii şi apariţia unor vânturi reci în Europa; ei şi-au argumentat teoria cu ajutorul unor modele computerizate ce evidenţiau această legătură.
Alte studii, realizate la Institutul de Studii Polare şi Marine "Alfred Wegener", din Germania, au confirmat că există o relaţie între dispariţia gheţii arctice şi dezvoltarea unor zone de presiune înaltă în regiunea polară, ceea ce influenţează regimul vânturilor la latitudini mai joase. Atunci când o mare suprafaţă a banchizei se topeşte, apa astfel "expusă" eliberează în atmosferă mari cantităţi de căldură, încălzind aerul şi făcându-l să se ridice spre straturile superioare ale atmosferei. Curenţii de aer ascendenţi destabilizează atmosfera şi afectează diferenţele de presiune dintre Arctica şi zonele mai sudice, modificând regimul vânturilor.
Conform explicaţiilor date de profesorul Stefan Rahmstorf, de la Institutul pentru Cercetări Climatice din Potsdam, Germania, apa Oceanului Arctic, lipsită de gheaţă, este mai caldă decât aerul de deasupra, ceea ce duce la formarea unui sistem de înaltă presiune deasupra Mării Barents, care împinge aer rece spre Europa. Volumul gheţii în Marea Barents şi Marea Kara, din nordul Rusiei, a fost foarte scăzut în iarna aceasta, dar temperaturile au fost mai ridicate decât media obişnuită.
Dr. Vladimir Petoukhov şi dr. Vladimir Semenov, de la Institutul din Potsdam, au fost printre primii oameni de ştiinţă care au emis ipoteza unei legături între topirea gheţii şi apariţia unor vânturi reci în Europa; ei şi-au argumentat teoria cu ajutorul unor modele computerizate ce evidenţiau această legătură.
Alte studii, realizate la Institutul de Studii Polare şi Marine "Alfred Wegener", din Germania, au confirmat că există o relaţie între dispariţia gheţii arctice şi dezvoltarea unor zone de presiune înaltă în regiunea polară, ceea ce influenţează regimul vânturilor la latitudini mai joase. Atunci când o mare suprafaţă a banchizei se topeşte, apa astfel "expusă" eliberează în atmosferă mari cantităţi de căldură, încălzind aerul şi făcându-l să se ridice spre straturile superioare ale atmosferei. Curenţii de aer ascendenţi destabilizează atmosfera şi afectează diferenţele de presiune dintre Arctica şi zonele mai sudice, modificând regimul vânturilor.
