Bureţii de mare sunt cei mai vechi strămoşi ai tuturor animalele vii de pe Terra, inclusiv ai omului, au anunţat autorii unui studiu publicat recent, care a pus capăt uneia dintre cele mai aprinse dezbateri din cadrul comunităţii ştiinţifice, informează AFP.
O serie de analize genomice recente au dus la formularea mai multor concluzii care i-au lăsat pe oamenii de ştiinţă perplecşi şi incapabil să tranşeze chestiunea identificării celor mai vechi strămoşi ai omului — bureţii de mare sau cteforele, organisme marine carnivore, transparente, dar cu un grad mai mare de complexitate morfologică.
Noul studiu a fost publicat în revista ştiinţifică americană Current Biology.
Cercetarea, coordonată de David Pisani, profesor la Facultatea de ştiinţe biologice şi ale Pământului din cadrul Universităţii Bristol din Marea Britanie, a putut să stabilească cu un grad sporit de certitudine că bureţii marini reprezintă cel mai vechi animal viu de pe Terra.
Cercetătorii au folosit tehnici statistice de vârf (Posterior Predictive Analyses) pentru a testa validitatea modelelor de evoluţie a organismelor, utilizate pe scară largă în filogenetică pentru a studia evoluţia primelor animale apărute pe planeta noastră.
Ei au constatat că cele mai performante modele favorizau bureţii de mare, plasându-i la baza arborelui genealogic al tuturor animalelor de pe Terra.
"De fapt, ipotezele referitoare la faptul de a şti care dintre aceste două specii a apărut prima sugerează evoluţii complet diferite ale organelor cheie ale animalelor, precum sistemele nervos şi digestiv", a explicat profesorul Pisani.
Filogenomica, o disciplină ce constă în utilizarea datelor genomice în filogenetică, este o ştiinţă relativ nouă, au explicat autorii studiului.
Indicii care păreau că favorizează ctenoforele pentru dobândirea statutului de cel mai vechi strămoş al animalelor au apărut în 2008 în urma primei analize filogenomice extinse şi care a vizat identificarea originilor animalelor.
"Acum dispunem de instrumente mai bune de analiză şi de date care au făcut ca acest ultim studiu să pună serios sub semnul întrebării statu-quoul existent în această chestiune", a explicat profesorul Pisani.
