Balenele sei (Balaenoptera borealis), specie aflată în partea de sus a lanţului alimentar, au un rol important în sănătatea globală a mediului marin. Însă ele sunt extrem de vulnerabile la activităţile umane în ocean şi au devenit o ţintă majoră pentru vânătoarea de balene în scop comercial, după ce stocurile preferate de balene albastre (Balaenoptera musculus) şi balene cu înotătoare (Balaenoptera physalus) au fost epuizate. Din acest motiv, balenele sei este specie clasificată în pericol de dispariţie, conform organizaţiei World Wildlife Fund (WWF).
În prezent, deşi vânătoare de balene în scop comercial a fost oprită oficial, diverse specii de balene sunt vânate în scop ştiinţific de Japonia.
În timp ce balena sei a fost vânată de oameni începând cu anii 1860, abia în anii 1950—1960 uciderea lor s-a intensificat serios, când a scăzut numărul balenelor albastre. Din 1986, Comisia internaţională pentru vânătoarea de balene (IWC) a oprit oficial vânarea acestor cetacee în scop comercial. Cu toate acestea, 50 de balene sei sunt ucise anual de baleniere japoneze în Pacificul de Nord, în cadrul programului japonez "de vânătoare" de balene în scop ştiinţific.
Balenele sunt ameninţate şi de schimbările climatice şi pot fi, de asemenea, afectate de poluare, de grevele din transportul maritim şi se pot încurca în plasele de pescuit.
Balena sei, cu o greutate de circa 20 de tone şi o lungime de aproximativ 15 metri, este una dintre cele mai rapide balene, atingând viteze de până la aproape 50 de kilometri pe oră. Balenele sei trăiesc în toate oceanele şi mările adiacente, cu excepţia regiunilor tropicale şi polare. Ca şi alte balene mari, preferă să-şi petreacă vara hrănindu-se în ape mai reci, înainte de a migra în ape mai calde pentru a se reproduce şi a da naştere puilor.
