16 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Ucigaşul în masă Anders Behring Breivik şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen
Ucigaşul în masă Anders Behring Breivik şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen

Extremistul norvegian Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011, şi-a schimbat identitatea şi este înscris la starea civilă sub numele Fjotolf Hansen, a anunţat avocatul său, transmite France Presse.
''Pot confirma că el şi-a schimbat numele. Este oficial. Nu doresc să dezvălui conţinutul discuţiilor noastre'', a declarat Oeystein Storrvik, confirmând astfel o informaţie anterioară publicată de cotidianul Verdens Gang.
Pe 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a ucis opt persoane, la Oslo, într-un atac cu bombă în apropierea sediului guvernului norvegian, după care, deghizat în poliţist, s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşurau cursurile şcolii de vară a tinerilor laburişti norvegieni, omorând alte 69 de persoane. În august 2012, Breivik a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită dacă se consideră că deţinutul prezintă riscuri pentru securitatea publică.
Curtea Supremă a Norvegiei a anunţat că refuză să examineze recursul lui Breivik, care consideră că este ţinut în închisoare în "condiţii inumane". Drept urmare, Breivik a decis la rândul său să se adreseze CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
Anders Breivik consideră că izolarea sa în închisoare, unde este ţinut separat de alţi deţinuţi, constituie o încălcare a Articolului 3 al Convenţiei europene privind drepturile omului, care interzice orice tratament 'inuman' sau 'degradant'.
Deşi are la dispoziţie trei celule bine dotate, Breivik se plânge de faptul că este izolat. După ce, spre surprinderea generală, o judecătoare i-a dat dreptate în legătură cu acest aspect în primă instanţă, în 2016, în martie acest an o curte de apel a stabilit că extremistul 'nu este şi nu a fost victimă a torturii sau a tratamentelor inumane ori degradante'. După acest insucces, Breivik a sesizat Curtea Supremă, care i-a respins însă acţiunea, apreciind că 'niciun element din apelul său nu are perspective de câştig'.


Articole înrudite