Relaţiile strânse dintre mediile de afaceri şi guvernele din multe ţări europene au permis corupţia şi au subminat stabilitatea economică, relatează Associated Press şi Washington Post, referindu-se la un raport al Transparency International (TI) dat publicităţii miercuri la Bruxelles, precizând că, dintre noile state membre ale Uniunii Europene, Bulgaria şi România provoacă în continuare cea mai mare preocupare în această chestiune.
Într-un raport voluminos, TI afirmă că multe ţări europene prezintă lacune în legislaţia lor privind activitatea de lobby, finanţarea campaniilor politice şi accesul la informaţii de interes public. ''În Europa, multe instituţii care definesc o democraţie şi-i permit unei ţări să combată corupţia sunt mai slabe decât se presupune deseori'', a declarat Cobus de Swardt, directorul TI. ''Acest raport ridică întrebări tulburătoare într-o vreme când în Europa este nevoie de o conducere transparentă pentru rezolvarea crizei sale economice'', a adăugat el.
Potrivit raportului, patru ţări sud-europene - Grecia, Italia, Spania şi Portugalia - ''au arătat că prezintă lipsuri grave în materie de responsabilitate în sectorul public şi probleme profunde de ineficienţă, neglijenţă şi corupţie''.
În raport se afirmă că, dintre noile state membre ale Uniunii Europene, Bulgaria şi România provoacă în continuare cea mai mare preocupare. Cu toate că cele două ţări au adoptat numeroase legi anticorupţie, cum cere UE, ''activitatea legislativă tumultoasă n-a fost însoţită de adoptarea la scară largă de norme etice, acţiuni şi comportamente'', se spune în raport.
În schimb, notează TI, Danemarca, Norvegia şi Suedia sunt ţările cele mai bine protejate împotriva corupţiei, cu organisme puternice de supraveghere, audit, cu sisteme juridice şi agenţii de aplicare a legii.
Dar, conform raportului, chiar şi unele ţări despre care se crede că ar fi ''liderii integrităţii'' s-au lăsat deschise unei posibile corupţii. Suedia şi Elveţia nu dispun de reglementări obligatorii privind finanţarea partidelor politice, afirmă raportul, adăugând că sistemele de finanţare a partidelor în Danemarca, Germania şi Marea Britanie ''sunt departe de a fi exemplare''.
Transparency a făcut apel, de asemenea, la Uniunea Europeană să dea un exemplu prin adoptarea de reguli stricte pentru propriile sale instituţii.
TI a făcut cunoscut că a evaluat peste 300 de instituţii naţionale din 25 de ţări europene şi a ajuns la concluzia că numeroase guverne nu sunt suficient de responsabile pentru contractele publice, care, se spune, ar fi în valoare de 1,8 trilioane de euro pe an.
Organizaţia a mai afirmat în raportul său că doar două dintre ţările evaluate - Norvegia şi Marea Britanie - i-au protejat în mod corespunzător pe cei care au denunţat un act reprobabil.
Există însă şi alte ''riscuri de corupţie'', menţionează TI. Astfel, 12 ţări în total nu prevăd o limitare a donaţiilor politice făcute de către persoane particulare şi 17 nu au un cod de conduită pentru parlamentari.
În 20 din cele 25 de ţări evaluate, Transparency a constatat existenţa unor obstacole pentru cei care doresc să aibă acces la informaţii de interes public.
