Guvernele statelor Uniunii Europene vor să excludă Parlamentul European (PE) din procesul de decizie privind un nou mecanism de evaluare pentru spaţiul Schengen, România fiind singura ţară care se opune. Decizia de a exclude eurodeputaţii din procesul de decizie ar putea declanşa proceduri judiciare din partea Comisiei Europene (CE) şi a PE.
Un oficial european a declarat că aceasta ar reprezenta "cea mai mare confruntare dintre Parlament şi Consiliu de la (adoptarea) Tratatului de la Lisabona". Carlos Coelho, raportorul PE pe tema proiectului unui mecanism pentru evaluarea modului în care statele membre implementează regulile Schengen, a declarat că Parlamentul va lansa acţiuni judiciare împotriva Consiliului dacă va continua cu acest plan, relatează publicaţia European Voice în ediţia electronică.
România este singura dintre cele 27 de state membre care se opune acestei decizii, dar diplomaţii europeni sunt încrezători că joi, la reuniunea miniştrilor de Interne de la Luxembourg, Bucureştiul se va abţine de la vot, lucru care nu va periclita unanimitatea necesară pentru a schimba baza legală a noului mecanism de evaluare şi, astfel, se va evita necesitatea de a obţine consensul PE asupra proiectului. "Rezervele României se bazează pe ideea că, în iunie 2011, Consiliul (de Miniştri) a cerut o reformă a guvernanţei Schengen centrată pe comunitate", a declarat un diplomat.
"În contextul experienţei recente, România nu este chiar confortabilă cu o abordare exclusiv guvernamentală în acest domeniu", a adăugat acesta. Aderarea României la Schengen este blocată de Olanda, dar Bucureştiul speră să obţină undă verde după alegerile olandeze din septembrie. Potrivit unor diplomaţi, "presiuni masive" sunt exercitate asupra României pentru a nu bloca schimbarea bazei legale.
Într-o încercare de a face acest proiect mai puţin provocator, statele membre au acceptat o serie de concesii, acceptând ca PE să fie "consultat" pe probleme Schengen şi ca responsabilitatea evaluărilor individuale să fie împărtăşită cu CE.
Miniştrii de Interne vor încerca de asemenea să reducă rolul Comisiei în adoptarea unor măsuri de urgenţă în cazul în care un stat membru nu reuşeşte să controleze o frontieră externă a Schengen. În opinia miniştrilor, Consiliul, nu Comisia, trebuie să recomande, în ultimă instanţă, reintroducerea temporară a controalelor la graniţe în astfel de cazuri.
Un oficial european a declarat că aceasta ar reprezenta "cea mai mare confruntare dintre Parlament şi Consiliu de la (adoptarea) Tratatului de la Lisabona". Carlos Coelho, raportorul PE pe tema proiectului unui mecanism pentru evaluarea modului în care statele membre implementează regulile Schengen, a declarat că Parlamentul va lansa acţiuni judiciare împotriva Consiliului dacă va continua cu acest plan, relatează publicaţia European Voice în ediţia electronică.
România este singura dintre cele 27 de state membre care se opune acestei decizii, dar diplomaţii europeni sunt încrezători că joi, la reuniunea miniştrilor de Interne de la Luxembourg, Bucureştiul se va abţine de la vot, lucru care nu va periclita unanimitatea necesară pentru a schimba baza legală a noului mecanism de evaluare şi, astfel, se va evita necesitatea de a obţine consensul PE asupra proiectului. "Rezervele României se bazează pe ideea că, în iunie 2011, Consiliul (de Miniştri) a cerut o reformă a guvernanţei Schengen centrată pe comunitate", a declarat un diplomat.
"În contextul experienţei recente, România nu este chiar confortabilă cu o abordare exclusiv guvernamentală în acest domeniu", a adăugat acesta. Aderarea României la Schengen este blocată de Olanda, dar Bucureştiul speră să obţină undă verde după alegerile olandeze din septembrie. Potrivit unor diplomaţi, "presiuni masive" sunt exercitate asupra României pentru a nu bloca schimbarea bazei legale.
Într-o încercare de a face acest proiect mai puţin provocator, statele membre au acceptat o serie de concesii, acceptând ca PE să fie "consultat" pe probleme Schengen şi ca responsabilitatea evaluărilor individuale să fie împărtăşită cu CE.
Miniştrii de Interne vor încerca de asemenea să reducă rolul Comisiei în adoptarea unor măsuri de urgenţă în cazul în care un stat membru nu reuşeşte să controleze o frontieră externă a Schengen. În opinia miniştrilor, Consiliul, nu Comisia, trebuie să recomande, în ultimă instanţă, reintroducerea temporară a controalelor la graniţe în astfel de cazuri.
