Ameninţarea nucleară a rămas puternică în 2011 în pofida încetării cheltuielilor globale pentru armament, o premieră după 1998, subliniază raportul anual 2012 al SIPRI publicat luni. Institutul internaţional de cercetare pentru pace din Stockholm (SIPRI) arată de asemenea în raportul său că Primăvara arabă a generat noi tipuri de conflict.
Cheltuielile anuale pentru armament se ridică la aproximativ 1.738 miliarde de dolari (1.398 miliarde de euro), acestea cunoscând în 2011 cea mai slabă creştere anuală (plus 0,3 la sută), care se explică în mare parte prin criza economică. Acestea reprezintă 2,5 la sută din PIB-ul mondial sau 249 de dolari (199,4 euro) de persoană. "Este încă prea devreme pentru a spune dacă aceasta înseamnă că cheltuielile cu armamentul s-au stabilizat în sfârşit", subliniază SIPRI.
Numărul focoaselor nucleare s-a diminuat în 2011, în mare parte deoarece Rusia şi Statele Unite şi-au redus arsenalul. La începutul lui 2012, opt state (Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan şi Israel) deţineau aproximativ 19.000 de focoase nucleare. Acestea aveau peste 20.500 în 2011, precizează raportul. "Programele de modernizare demarate de majoritatea statelor sugerează că armele nucleare rămân un atribut al puterii la nivel internaţional", apreciază un cercetător al Sipri, Shannon Kile. "În pofida unui interes global reafirmat pentru dezarmare, niciuna dintre ţările care dispun de arme nucleare nu a demonstrat până în prezent o intenţie, alta decât cea retorică, de a abandona arsenalul său nuclear", a adăugat acesta.
Conform lui Kile, în 2011, "controversele privind sectorul nuclear iranian şi sirian au dat naştere unor noi îndoieli privind eficacitatea abordărilor juridice internaţionale, în special rolul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în gestionarea cazurilor presupuse sau efective de încălcare a unor importante obligaţii şi norme ale tratatului de control al armelor".
În ceea ce priveşte programul iranian, este necesar "de acum înainte să ştim dacă negocierile actuale între Iran şi grupul 5+1 vor avea rezultate concrete", a declarat Kile pentru AFP. "Şansele de a obţine un (...) acord rămân incerte deoarece cele două părţi nu joacă corect", a adăugat acesta.
Printre altele, SIPRI arată că Phenianul ar dispune de aproximativ 30 de kilograme de plutoniu de calitate militară ceea ce i-ar permite să construiască până la opt arme nucleare, "în funcţie de intenţiile sale şi de competenţele tehnice".
Conform unui raport al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite din 2011 difuzat de presă, statul a dezvoltat un program de îmbogăţire a uraniului timp de mai mulţi ani, poate chiar decenii, însă "nu se ştie dacă Phenianul a produs uraniu îmbogăţit la un nivel care ar permite fabricarea armelor nucleare", afirmă SIPRI.
De asemenea, raportul subliniază că războaiele civile din statele în curs de dezvoltare au devenit forma dominantă de conflict. "Am fost martori la dispariţia aproape completă a războaielor între state, al căror număr a atins un minim istoric", a comentat pentru AFP directorul SIPRI al programului Conflicte armate şi Gestiunea conflictelor, Neil Melvin. Astfel, "violenţa în interiorul statelor s-a intensificat", aşa cum a fost cazul Libiei şi cum poate deveni Siria, a arătat Melvin.
În concluzie, SIPRI constată că Primăvara arabă a redefinit condiţiile conflictelor. "Evenimentele anului trecut nu sunt izolate (...) acestea sunt ecoul schimbărilor intervenite în cadrul conflictelor din ultimele decenii", explică Melvin. "Aceste schimbări sugerează apariţia unor noi forme de conflict în care intervenţiile internaţionale sunt mai dificil de pus în practică".
Fondat în 1966, SIPRI este un institut internaţional independent, finanţat în proporţie de 50 la sută de statul suedez şi al cărui sediul se află la Stockholm. Acesta este specializat în conflicte, armament, controlul armelor şi dezarmare.
