Regimul colonelului Muammar Gaddafi a anunţat, duminică, un nou armistiţiu, începând cu ora 19.00 GMT (21.00 ora României), ca răspuns la apelul lansat sâmbătă de Uniunea Africană de "încetare imediată a ostilităţilor", a anunţat un purtător de cuvânt al armatei. Tripoli a anunţat deja, vineri, un armistiţiu pe care nu l-a respectat, potrivit comunităţii internaţionale, care a lansat sâmbătă seara prima sa operaţiune militară în Libia.
Libia a considerat, sâmbătă seara, nulă rezoluţia 1.973 care impune o zonă de interdicţie aeriană, după operaţiunea militară occidentală şi a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. În timp ce autorităţile libeiene comunică existenţa a zeci de victime, Pentagonul anunţă că nu sunt victime civile.
RFI a prezentat mai multe scenarii ale evoluţiei evenimentelor din Libia. Unul dintre ele, chiar dacă nu pare plauzibil, ar fi ca Gaddafi să accepte rezoluţia 1973 şi să renunţe la operaţiunile militare. În această situaţie comunitatea internaţională ar atrebui să înceapă negocieri cu el, ceea ce ar complicat.
Armata ar putea să îl trădeze pe Gaddafi : mercenarii să fugă, iar libienii din forţele sale să lase armele şi chiar să se alăture insurgenţilor. Sprijiniţi de forţele externe, libienii ar putea să îl înlăture pe Gaddafi, un scenariu "clasic" al revoluţiilor din celalalte ţări arabe.
Armata ar putea continua operaţiunile împotriva insurgenţilor. În bombardamentele lor, Aliaţii ar putea răni şi omorî civili (Gaddafi spune că acest lucru s-a întâmplat deja, dar e posibil să fie încă unul dintre trucurile lui de comunicare ). Regimul va miza pe clişeele gen :”Cruciaţii atacă Islamul”, un mesaj care are cu atât mai multe şanse să fie ascultat, cu cât intervenţia se va prelungi. Aliaţii ar putea avea probleme şi cu propriile opinii publice, în condiţiile în care intervenţia lor se dovedeşte ineficace. Au mai existat exemple de zone de excludere aeriană, în timpul războiului din Bosnia şi apoi în Irak, care nu au împiedicat masacre. Coaliţia, încropită în viteză, s-ar putea fisura. În plus, ţările occidentale ies dintr-o grea criză economică şi au tăiat mult din cheltuielile militare. Nu e deloc sigur că o operaţiune militară costisitoare va fi bine primită de cetăţenii acestor ţări.
Există şi opţiunea înarmării rebelilor, de analiuzat în cazul eşecului operaţiunii aviatice.
Misiunile aeriene în Libia au fost reluate
Misiunile aeriene franceze pentru impunerea unei zone de interdicţie aeriană în Libia au fost reluate luni dimineaţă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Statului Major, colonelul Thierry Burkhard. Avioanele franceze nu au survolat Libia în cursul nopţii, dar şi-au reluat misiunile în cursul dimineţii, a precizat el. Avioanele care pleacă de la bazele de pe teritoriul francez, în special de la Solenzara în Corsica (insulă din Marea Mediterană) şi Saint-Dizier (est), au aproximativ trei ore de zbor pentru a ajunge în zona operaţiunilor. Consolidarea coaliţiei, cu participarea unor avioane din alte ţări, determină "o partajare a responsabilităţilor" în conducerea operaţiunilor, subliniază Statul Major.
Trei avioane daneze au participat la o nouă misiune în Libia
Trei avioane de vânătoare F-16 daneze au participat din nou, în noaptea de duminică spre luni la operaţiunile coaliţiei în Libia, au anunţat forţele aeriene daneze. Cele trei avioane daneze operează sub comandament american, a explicat Mickael Langeberg, un purtător de cuvânt al Statului Major al forţelor aeriene, care nu a vrut să precizeze ce tip de operaţiuni au desfăşurat piloţii danezi în Libia. Danemarca participă la forţele coaliţiei cu şase avioane de vânătoare F-16, dintre care două de rezervă, şi un avion de transport care au ajuns sâmbătă la baza italiană Sigonella, în Sicilia, cea mai apropiată de Libia de care dispune coaliţia condusă de Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie. Parlamentul danez a aprobat, vineri, în unanimitate propunerea Guvernului de a trimite avioane pentru a participa la operaţiuni în Libia, şi patru F-16 au participat la operaţiunile de duminică.
Marea Britanie este pregătită să scape de Gaddafi
Marea Britanie este pregătită să lanseze un atac menit să îl asasineze pe colonelul Gaddafi. Secretarul Apărării, Liam Fox, a declarat duminică că ar aproba un atac asupra dictatorului, atâta timp cât victimele civile ar fi evitate. Fox spune că se doreşte distrugerea întregii infrastructuri militare a lui Gaddafi.
Forţele aeriene britanice au renunţat, în noaptea de duminică spre luni, să desfăşoare o operaţiune prevăzută în Libia din cauza prezenţei civililor în perimetrul vizat, a anunţat Ministerul britanic al Apărării, potrivit Mediafax. "În timp ce avioanele Tornado GR4 ale Royal Air Force se apropiau de obiectiv, au apărut informaţii care menţionau prezenţa unui anumit număr de civili în această zonă. În consecinţă, s-a luat decizia să nu se atace", anunţă un comunicat.
Coaliţia militară internaţională a bombardat complexul rezidenţial al liderului de la Tripoli, distrugând o clădire administrativă, însă oficialii susţin că nu Muammar Gaddafi şi nici reşedinţa sa nu constituie o ţintă în sine, relatează CNN. Un oficial militar din cadrul coaliţiei a explicat pentru CNN sub acoperirea anonimatului că respectivul complex rezidenţial a fost bombardat pentru că adăpostea capacităţi de exercitare a comenzii şi controlului asupra forţelor libiene, iar scopul coaliţiei este de a anihila capacităţile militare ale lui Gaddafi. Oficialul a insistat că nici Gaddafi, nici reşedinţa sa nu au fost ţinta propriu-zisă a atacului. În plus, nu se cunoaşte unde se află liderul libian. De altfel, nu au fost raportate victime în acest atac. Complexul bombardat comportă un obiectiv militar, însă fără îndoială atacul a adus chiar la uşa liderului libian un mesaj în privinţa determinării aliaţilor, comentează CNN.
Anterior, şi un oficial al Pentagonului dăduse asigurări într-o conferinţă de presă că liderul libian nu este o ţintă în sine a atacurilor.
