Puterea de cumpărare a grecilor va scădea cu 40% dacă Grecia va reveni la drahmă, avertizează marţi analişti citaţi de Bloomberg. "Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă", a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.
Riscul ca Grecia să iasă sau să fie exclusă din zona euro este în creştere, după ce premierul Alexis Tsipras a convocat un referendum, pentru duminică, referitor la termenii solicitaţi de creditori în schimbul continuării sprijinului financiar.
Jones, ca şi analiştii ai ING şi Credit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit. O monedă mai slabă ar ajuta la creşterea economiei elene, prin stimularea exporturilor şi încurajarea investiţiilor străine. Beneficiile riscă însă să fie anulate de costurile ridicate de finanţare, de natură structurală, consideră Valentin Marinov, director pentru cercetări în domeniul valutar la divizia de investment banking a Credit Agricole din Londra. "Unul dintre motivele pentru care credem că grecii vor să stea în zona euro şi în cele din urmă vor face acest lucru este impactul economic masiv care va fi suportat de economie în eventualitatea unui exit", a spus Marinov. Analistul estimează, în baza crizelor financiare şi bancare precedente, că deprecierea ar ajunge la 40% în următoarele 12 luni.
Grecia a adoptat euro în 2001, în cadrul primului val de state care au început să folosească efectiv moneda unică de la 1 ianuarie 2002, potrivit site-ului Comisiei Europene. Nicio ţară nu a părăsit zona euro şi nu există un mecanism oficial pentru a face acest lucru.
Premierul Tispras a declarat luni că referendumul de duminică are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis grecilor că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza "costului considerabil" al unei asemenea iniţiative. "Nu cred că intenţia lor este să împingă Grecia afară din (zona) euro, ci să pună capăt speranţelor unei politici diferite în Europa", a subliniat el. Premierul a dat asigurări că dacă creditorii prezentau luni o nouă propunere acceptabilă în ochii Guvernului său, Atena ar fi rambursat aşa cum era prevăzut, marţi, la termen, suma de 1,6 miliarde de euro datorată Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Un oficial guvernamental elen a anunţat luni că Grecia nu va onora această plată, în contextul în care creditorii au exclus orice nouă propunere sau negociere până după referendum.
