Parlamentul britanic va dezbate un proiect de lege guvernamental cu scopul de a stabili ce legi europene vor fi păstrate în dreptul britanic după Brexit şi cum acestea vor fi rescrise sau adaptate, relatează AFP.
Acest proces complex trebuie să marcheze ieşirea din Uniunea Europeană şi "revenirea la suveranitatea parlamentului", potrivit ministrului britanic pentru Brexit, David Davis. Dar opoziţia denunţă o metodă expeditivă care autorizează guvernul de a decide modificările fără aprobare legislativă.
Anunţată în 2016 sub numele "Legea abrogării" (Repeal Bill), proiectul de lege a fost redenumit "Legea (retragerii) din Uniunea Europeană". Aceasta prevede abrogarea 'European Communities Act' din 1972, care a marcat aderarea Regatului Unit la Uniunea Europeană şi a stabilit supremaţia dreptului comunitar în faţa dreptului britanic.
Intrarea în vigoare a acestui proiect, "unul dintre cele mai importante acte legislative" din istoria ţării, potrivit lui David Davis, va marca oficializarea retragerii britanice.
Prin respingerea în bloc "Acquis-ului comunitar", adică a legilor europene pe ansamblu la a căror elaborare a contribuit timp de aproape 45 de ani, Marea Britanie se expune la mai multe goluri juridice. Pentru a evita o astfel de situaţie, proiectul de lege respectiv ar trebui să permită transpunerea unei mari părţi din legile europene în dreptul britanic.
În faţa amplorii acestei sarcini, Ministerul pentru Brexit nu a putut să comunice exact numărul de texte în cauză, anunţând pur şi simplu că "peste 12.000 de regulamente europene" se vor aplica în Regatul Unit.
Prin urmare, noi legi vor scrise, în timp ce altele vor fi modificate pentru a elimina referinţele la normele europene.
Adoptarea acestui proiect de lege nu va permite ca toate modificările să fie încorporate simultan. Este vorba doar de a defini principiile fundamentale care vor ghida această activitate şi mai ales de a extinde temporar puterile guvernului pentru ca acesta să poată modifica legile care trebuie amendate prin exonerare de la controlul total al parlamentului.
În apărarea acestui demers controversat, premierul Theresa May a asigurat că "aceleaşi reguli vor continua să se aplice în ajunul şi a doua zi după Brexit" în special pentru a asigura un grad de stabilitate în lumea afacerilor. Parlamentarilor li se va cere ulterior să "conserve, să amendeze sau să suprime" regulile transpuse, a precizat ea.
În Parlamentul de la Westminster, mulţi aleşi sunt foarte dezamăgiţi de această extindere a puterilor executivului.
Acest proces de adaptare a legii este decisiv în privinţa consecinţelor pe care le-ar putea avea Brexitul asupra unei game foarte variate de subiecte, mergând de la drepturile lucrătorilor la protecţia mediului şi protecţia consumatorilor.
Opoziţia este îngrijorată pentru că este redusă la tăcere şi vede puterea atribuindu-şi dreptul de ajustare a reglementărilor. "Nimeni nu a votat la referendumul pentru Brexit să dea puteri enorme guvernului conservator pentru ca el să schimbe legile pe căi deviate", a avertizat un purtător de cuvânt al Partidului Laburist, principala forţă de opoziţie.
Laburiştii şi-au anunţat intenţia de a se opune textului, la fel şi Partidul Naţional Scoţian (SNP), pro-UE şi independentist. Acestora ar trebui să li se alăture şi liberal-democraţii (eurofili), care vor respinge proiectul de lege dacă amendamentele lor nu vor fi adoptate.
După eşecul la alegerile legislative anticipate din iunie, premierul Theresa May dispune de o majoritate strânsă de 13 voturi datorită alianţei cu mica formaţiunea ultraconservatoare nord-irlandeză, Partidul Unionist Democrat (DUP, 10 mandate).
Îngrijorat de divergenţele în rândul conservatorilor, vicepremierul Damian Green a pledat duminică în faţa eurofililor, îndemnându-i să respecte "voinţa poporului" exprimată la referendumul pe tema ieşirii din UE în iunie 2016.
Lidera grupului parlamentar al conservatorilor, Anna Soubry, a recunoscut că membrii grupului ar trebui să sprijine proiectul de lege în timpul primul vot. Dar a apărat posibilitatea de a prezenta amendamente în timpul examinării în comisii."Aceasta se numeşte democraţie", a declarat ea la BBC.
