Un văl de mister înconjoară traseul urmat de celebra listă "Lagarde" care se pare că ar conţine 1.991 de greci cu depuneri în Elveţia. După o acoladă de 20 de luni, în care a mers de la miniştri la şefii responsabili din cadrul Corpului pentru Urmărirea Infracţiunilor Economice, lista a fost predată abia ieri primului ministru de Evangelos Venizelos, preşedintele PASOK şi fost ministru de finanţe. (În ultimele zile presa greacă a fost inflamată de scandalul provocat de ştirea că încă de la sfârşitul lui 2010, autorităţile elene au avut în mână o listă cu mari deponenţi greci la bănci din Elveţia şi că nu au investigat, pe baza declaraţiilor fiscale, dacă persoanele respective se sustrag plăţii impozitelor în Grecia şi dacă sumele din băncile elveţiene corespund declaraţiilor lor de venit şi avere. Autorităţile elene au negat multă vreme existenţa acestei liste, apoi au invocat faptul că această listă s-a pierdut sau că nu ar putea fi folosită în justiţie pentru că ea ar fi rodul unei acţiuni ilegale, cuprinzând, de fapt, informaţii sustrase de un angajat bancar n. trad.)
"Thriller"-ul legat de lista Lagarde, care până ieri "dispăruse" şi era căutată, ridică semne de întrebare atât în ceea ce priveşte răspunderea pe care o poartă unele personaje politice, cât şi autorităţile de control ale Corpului pentru Urmărirea Infracţiunilor Economice, în legătură cu modul în care această listă a fost valorificată.
Se cercetează chiar şi eventualitatea ca lista pe care procurorul o are în mână să nu cuprindă toate datele pe care le-a avut iniţial la dispoziţie Ministerul francez de Finanţe, deoarece nu s-a stabilit dacă s-a predat lista iniţială primită în mod informal de la Lagarde sau numai o parte din aceasta. Lista îi fusese dată ministrului grec de finanţe de atunci, G. Papakonstantinou, în decembrie 2010 de Ministerul francez de Finanţe condus pe atunci de actualul director al FMI, Christine Lagarde.
Potrivit unor informaţii de la Ministerul pentru Protecţia Cetăţeanului, în primăvara lui 2010 Serviciul Elen de Informaţii ar fi cerut de la serviciul francez numele deponenţilor greci la HSBC care erau menţionaţi într-o listă aflată în posesia francezilor. Aceleaşi surse precizează că datele au fost oferite de Ministerul francez de Finanţe fără implicarea serviciilor de informaţii. După aceea fostul ministru Papakonstantinou a selectat 20 de nume cu depuneri de peste 1 miliard de euro din totalul de 1.991 de deponenţi şi le-a trimis spre investigare şefului de atunci al Corpului pentru Urmărirea Infracţiunilor Economice (CUIE). În iunie 2011, la plecarea din funcţia de ministru, Papakonstantinou predă arhiva electronică noului şef al CUIE, I. Diotis. Două luni mai târziu, Diotis îl informează pe noul ministru de finanţe, Ev. Venzelos, că a primit în mod informal lista, dar că nu o poate valorifica deoarece este produsul unei sustrageri de informaţii. El i-a predat fişierul electronic lui Venizelos fără a păstra, după cum se susţine, o copie. Potrivit reprezentanţilor PASOK, Evangelos Venizelos, care în ultimele două zile s-a aflat în străinătate (timp în care presa se inflamase pentru că celebra listă era de negăsit n. trad.), a constatat din articolele de presă şi din comunicate că niciun serviciu public nu deţinea materialul pe care îl are în arhiva sa. Astfel el i-a trimis premierului ceea ce îi predase lui Diotis, pentru a nu se crea impresia - după cum precizează reprezentanţii PASOK - că s-a pierdut un material care trecuse prin mâinile unor funcţionari publici şi ale unor personaje politice.
Potrivit unor informaţii, lista pe care procurorul o are în posesie cuprinde conturi ale unor companii de navigaţie, ale unor oameni de afaceri de origine ebraică, ale unor diverşi profesionişti, dar şi numele unui fost politician care face deja obiectul organelor de urmărire. Aceleaşi surse precizează că lista cuprinde conturi bancare din 1997 încoace, din care 2/3 au solduri zero.
