Deşeurile de material plastic aruncate în apă sunt "primii prădători ai oceanelor", arată asociaţia Surfrider, care publică un raport despre poluarea din cinci locuri din Franţa şi Spania, aflate în Bretania şi în Ţara Bascilor, relatează AFP.
Cu ajutorul a sute de voluntari, Surfrider Foundation Europe (ONG cu sediul în Franţa) a realizat în 2015 primul ''recensământ'' al deşeurilor care poluează plaje, litoraluri, oceane şi funduri marine, în cadrul unei iniţiative de strângere şi analizare a datelor la scară europeană. "Zilnic 8 milioane de tone de deşeuri ajung în oceane, 80% din poluarea care afectează mările fiind de origine terestră şi provenite din activitatea umană, cu repercusiuni teribile asupra biodiversităţii şi ansamblului mediului", afirmă într-un comunicat preşedintele Surfrider Foundation Europe, Gilles Asenjo.
Materialele plastice constituie "peste 80%" din deşeurile care poluează cele cinci situri analizate, a constatat ONG-ul. Pe plaja Burumendi din Mutriku (Spania), de exemplu, 96,6% din cele 5.866 de deşeuri colectate au fost de plastic şi polistiren, iar pe plaja La Barre din Anglet (Pyrenees-Atlantiques), aceleaşi materiale au reprezentat 94,5% din cele 10.884 de deşeuri strânse.
Plasticul şi polistirenul sunt prezente masiv şi pe plaja Porsmilin din Locmaria-Plouzane (Finistere) — 83,3%—, de unde asociaţia a adunat 2.945 de deşeuri în cadrul celor patru campanii de strângere. În schimb, pe plaja Murguita din San Sebastian (Spania), cele două materiale reprezintă "doar" 61% din deşeuri (18% fiind de sticlă), iar pe Inpernupe din Zumaia (Spania), aproape jumătate din deşeuri (47,9%) au fost de sticlă şi 29,1% de plastic şi polistiren.
În afară de materialele plastice, voluntarii au mai adunat de pe cele cinci situri frânghii şi bucăţi de năvod, mucuri de ţigară, ambalaje alimentare, capace şi dopuri, recipiente de sticlă, deşeuri sanitare etc.
"Din Bretania în Ţara Bascilor, deşeurile de material plastic provenite din activitatea umană sunt în mod evident primii prădători ai oceanelor", afirmă Gilles Asenjo. Fiindcă, spre deosebire de lemn sau carton, "materialele plastice dispar în câteva sute de ani", adaugă el. "Şi atunci când nu călcăm pe ele pe plajă, sunt înghiţite de animalele marine care se sufocă din cauza lor, fără a mai vorbi de substanţele toxice pe care le aduc în apa în care ne scăldăm şi de posibila lor pătrundere în lanţul alimentar", mai spune Asenjo, citat de AFP.
