22 DECEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
La cel mai recent summit UE, de la finele lunii iunie, şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre, s-au pronunţat (după o îndelungată şi turbulentă întrunire nocturnă) în favoarea constituirii Uniunii Bancare. Primul pas ar fi instituirea unui Consiliu European de Supraveghere a Băncilor, care ar trebui să devină funcţional în ianuarie 2013. Textul deciziei este unul scurt, dar detaliile rezultate la finalul întrunirii miniştrilor de finanţe din statele comunitare, de la Nicosia, sunt foarte clare.
În Irlanda şi Spania, băncile care au acordat credite ipotecare necontrolate au dus la supraîndatorarea statelor, care trebuie să salveze acum institutele iresponsabile. Dacă acestea ar ajunge în imposibilitate de plată, atunci întreaga economie s-ar prăbuşi. "Unul din punctele slabe pe care le regăsim în Zona-Euro este această spirală formată din băncile aflate în dificultate şi statele supra-îndatorate", explică Guntram B. Wolff de la Institutul "Bruegel" din Bruxelles. "Ideea Uniunii Bancare este de a întrerupe acest lanţ. Trebuie oprită tendiţa transformării datoriilor bancare în datorii publice, care ar duce la falimentarea statelor", mai adaugă Wolff.
Primul pas: supravegherea comună
Comisia Europeană a elaborat o propunere concretă, pe baza planurilor prezentate de şefii de stat şi de guverne. Astfel, Uniunea Bancară ar urma să fie formată dintr-un Consiliu Comun de Supraveghere, un management de criză şi risc, un fond comun de garanţii şi, în final, un fond pentru tranzacţiile bancare. Riscurile pe care le implică salvarea băncilor ar trebui împărţite la nivelul întregii uniuni. Ultimul pas ar fi asigurarea economiilor şi organizarea unitară a acestora la nivel european.
În situaţii extreme, economiile germane ar urma să salveze băncile greceşti sau, de ce nu, grecii ar putea să cedeze din propriile economii pentru a salva băncile falimentare din Germania. Până la asumarea unei responsabilităţi comune va mai dura, dat fiind că există încă state în Zona Euro care nu dispun de fonduri naţionale de asigurare. Acestea trebuie constituite, după cum precizează şi comisarul european Michel Barnier.
Germania avertizează: nu vă faceţi speranţe prea mari
Deşi în teorie se declară de acord, când e vorba de practică, ministrul federal de finanţe, Wolfgang Schäuble nu se bucură de rezultatul întrunirii de la Nicosia. El frânează euforia şi avertizează asupra unor aşteptări care să depăşească posibilităţile. Chiar la primul pas necesar constituirii Uniunii Bancare, stabilirea unui consiliu comun de supraveghere a activităţii a peste 6000 de bănci din 17 state, ar trebui să fie bine fundamentat şi nu decis în grabă. Data de 1 ianuarie 2013 este o iluzie, consideră ministrul federal al finanţelor: "toţi am fost de acord că nu ne ajută să stabilim un termen limită pe care să nu îl putem respecta", a declarat Schäuble.
La întrunirea din Cipru şi comisarul european Barnier a declarat că decizia nu trebuie să fie pripită: "chiar dacă e dificil, cred că ar fi mai realist să declarăm că putem începe să supraveghem băncile în prima parte a anului 2013." Întrucât e imposibil să controlezi 6000 de institute, într-o primă fază vor fi luate sub lupă cazurile-problemă. Apoi vor urma băncile relevante pentru sistem apoi, "în final, în anul 2014 ar intra toate băncile în atenţia consiliului", a mai explicat Barnier. Pentru ministrul Schäuble însă este de pe acum evident că doar o parte din bănci va putea fi supravegheată la nivel central. Majoritatea băncilor de economii şi a celor cooperatiste va rămâne sub controlul autorităţilor naţionale.
Banca Centrală Europeană, o vajnică supraveghetoare?
Discuţiile de la Nicosia nu au stabilit unde îşi va găsi adăpost noua autoritate bancară europeană. Majoritatea miniştrilor de finanţe se declară în favoarea Băncii Centrale Europene, din Frankfurt. Jörg Asmussen, germanul din Consiliul Director al Băncii a declarat că institutul este pregătit pentru a prelua această funcţie. Sunt însă multe detalii care urmează a fi stabilite.
Cum ar fi separarea clară, din punct de vedere organizaţional şi al personalului, între actualele funcţii ale BCE şi ale viitorului Consiliu de Supraveghere. Unii vorbesc despre un "zid chinezesc" necesar pentru a contracara eventuale conflicte de interese. Dacă nou înfiinţatul consiliu ar decide închiderea unei bănci creditate de BCE, atunci hotărârea ar putea atrage pierderi masive la nivelul Băncii Centrale din Frankfurt pe Main.
Controversată este şi formula de conducere a viitorului consiliu, care ar urma să includă reprezentanţi din fiecare stat membru al Zonei Euro sau să ducă la crearea unei echipe flexibile, precum propun experţii institutului "Bruegel" din Bruxelles. Şi se mai naşte o întrebare: cine îi controlează pe controlori? Parlamentul European a avertizat asupra modului în care vor fi efectuate controalele şi a anunţat că se va implica serios în legislaţia privind funcţionarea Consiliului European de Supraveghere a Băncilor.
"Probleme fundamentale" şi multă muncă
Mai ales statele care se confruntă cu probleme financiare insistă asupra constituirii rapide a Consiliului European de Supraveghere a Băncilor. Doar acest for va debloca sumele necesare salvării băncilor din bugetul Mecanismului European de Stabilitate. Neclar este şi dacă băncile care vor intra sub supravegherea noului consiliu vor trebui consolidate în prealabil. Sau ar fi mai indicat să fie salvate ulterior, pe costurille tuturor statelor membre ale Zonei Euro?
Uniunea Bancară europeană nu trebuie votată doar de cele 17 state membre ale clubului monedei unice, ci este nevoie de acceptul unanim al tuturor celor 27 de state comunitare. Ministrul suedez al finanţelor Anders Borg declară că există "probleme fundamentale" în întreaga construcţie. De ce să ajungă Banca Centrală Europeană să controleze băncile suedeze, care operează oricum cu monedă naţională? În cumpănă sunt încă şi Marea Britanie şi Polonia. Concluzia ministrului federal al finanţelor Schäuble este cât se poate de clară: "Mai avem mult de lucru. Necontestat este doar scopul, respectiv o soluţie comună pentru toate statele comunitare."


Articole înrudite