Numeroşi romi care au părăsit Franţa în contextul expulzărilor au ajuns la Roma, susţine primarul capitalei Italiei, Gianni Alemanno, avertizând că vor fi demolate peste 200 de minitabere de nomazi, relatează Il Tempo în ediţia online. Va fi o viaţă grea pentru ultimii sosiţi, romii expulzaţi din Franţa care "deja sunt prezenţi pe teritoriul italian", a avertizat Gianni Alemanno. "Minitaberele ilegale nu trebuie să fie scopul pentru care romii vin la Roma", a adăugat Alemanno.
Primarul a anunţat că, în scurt timp, vor fi desfiinţate toate cele 201 minitabere de nomazi construite abuziv în Roma, inclusiv cea în care s-a produs incendiul soldat cu moartea unui copil român. În aceste tabere locuiesc aproximativ 2.350 de persoane.
"Maşinile cu numere de înmatriculare franceze vor fi oprite de forţele de ordine", a avertizat Alemanno. Alemanno a evidenţiat necesitatea unei strategii europene pentru gestionarea problemei romilor. "Săptămâna viitoare, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, se va întâlni cu omologul său francez, iar eu voi cere ca Uniunii Europene să îi fie prezentat un plan complex pentru controlul fluxurilor de romi şi îmbunătăţirea condiţiilor acestora", a încheiat Alemanno.
Luni dimineaţă, Gianni Alemanno a criticat expulzarea în masă a romilor din Franţa, afirmând că ar trebui expulzaţi doar imigranţii care comit infracţiuni. "Mă opun expulzării masive a romilor şi nomazilor, cum s-a întâmplat în Franţa, unde s-a făcut mult zgomot pentru nimic", a declarat Gianni Alemanno.
Expulzări mai la îndemână
De cealaltă parte, Franţa şi-a propus să extindă posibilităţile de expulzare a cetăţenilor UE, Guvernul francez va depune un amendament ce vizează mai ales romii şi ce va permite expulzarea străinilor în caz de "ameninţări la adresa ordinii publice prin acte repetate de furt sau cerşetorie agresivă", a anunţat pe 30 august ministrul imigraţiei, Eric Besson, citat de Le Monde.
În plus ministrul a anunţat alte două amendamente în cadrul proiectului de lege asupra imigraţiei ce va fi prezentat la 27 septembrie Adunării naţionale. Primul va permite "repatrierea persoanelor care reprezintă o povară nerezonabilă pentru sistemul de asistenţă socială". Al doilea va permite "sancţionarea celor care abuzează de dreptul de şedere pe termen scurt (maxim trei luni) pentru a ocoli regulile mai stricte legate de şederea pe termen lung", a spus Besson.
Controversata campanie de repatriere voluntară, pe care unii o numesc expulzare sau chiar deportare, a stârnit atât atenţia mass media internaţionale, cât şi a guvernelor UE. Multe dintre acestea se tem că Franţa pune la cale manevre diplomatice de justificare a politicii de expulzare a romilor. Este şi cazul Belgiei, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi care s-a gândit serios să refuze invitaţia Franţei la o reuniune informală pe tema imigraţiei, care se va desfăşura pe 6 septembrie, la Paris. A acceptat să participe în cele din urmă, însă numai după ce a primit asigurări că nu se va discuta despre situaţia romilor.
Sarkozy şi-a pus clerul în cap
Politica de repatriere a romilor i-au atras lui Nicolas Sarkozy şi o mulţime de critici făţişe, venite nu doar din presa internaţională, ci chiar din interiorul Franţei. Una dintre cele mai inedited luări de poziţie i-a aparţinut unui preot catolic, care a declarat că se roagă ca preşedintele Franţei să aibă o criză cardiacă. Şi Vaticanul a condamnat acţiunile autorităţilor franceze privind romii din Hexagon, ceea ce a declanşat un răspuns sarcastic din partea europarlamentarului francez Bruno Gollnisch, care a propus ca romii să fie trimişi în piaţa Sfântul Petru din Roma.
Mai nuanţaţi şi toleranţi decât politicienii francezi s-au dovedit a fi jurnaliştii francezi, care s-au grăbit să sublinieze că problema romilor este una europeană, care depăşeşte Franţa şi România.
Infractorii au devenit din romi, români
Drept răspuns, guvernanţii francezi au schimbat placa şi au aruncat vina chiar pe români. Ministrul francez de interne Brice Hortefeux, stindardul controversatei campanii de repatriere voluntară, a precizat, luni, că numărul infracţiunilor comise de români la Paris a crescut cu 259 la sută într-un an şi jumătate. Într-un dialog cu ziarul Le Figaro, Eric Besson, ministrul pentru imigraţie, a confirmat că repatrierile românilor - de etnie romă sau nu - aflaţi în ilegalitate vor continua. Pînă în prezent au fost desfiinţate 128 de tabere ilegale de romi, iar 979 dintre locatarii lor au fost repatriaţi în România. În aproape 80% din cazuri este vorba despre aşa-numitele repatrieri voluntare, restul fiind repatrieri forţate.
În ceea ce priveşte autorităţile române, acţiunile luate s-au limitat la promisiuni şi apeluri de solidaritate către statele Uniunii Europene. Nici vorbă de măsuri concrete. La sfârşitul unei întâlniri între reprezentanţii României şi cei ai Franţei care a durat douză zile, oficialii de la Bucureşti au promis că vor depune mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale romilor din România, iar ministrul de Externe Teodor Baconschi a declarat, luni seară, că repatrierea romilor cu o sumă de bani în buzunar nu este o soluţie. El a lansat un nou apel la un efort european de integrare a romilor, precizând că este vorba despre o problemă multi-seculară şi trans-naţională. (N.S.S.)
Franţa a acuzat România că nu depune suficiente eforturi pentru a integra romii
Franţa, care şi-a apărat, marţi, în faţa Comisiei Europene, acţiunile împotriva romilor, a acuzat România că nu depune suficiente eforturi pentru a integra membrii acestei minorităţi, relatează New York Times, în ediţia electronică. Ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, şi secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, au mers marţi la Bruxelles pentru a apăra politica Parisului în materie de securitate, care include repatrierea romilor aflaţi în situaţie ilegală. Oficialii europeni s-au întâlnit de asemenea cu reprezentanţi ai României, care au ridicat semne de întrebare cu privire la expulzări. Comisia Europeană urmează să prezinte un raport preliminar asupra acestei probleme în decurs de două zile. Oficialii francezi au reiterat marţi că politica Parisului este conformă legilor franceze şi europene şi nu e discriminatorie. În plus, Lellouche a criticat marţi Guvernul român, afirmând că a cheltuit doar 0,4 la sută din cele cinci miliarde de dolari pe care le primeşte anual de la UE pentru integrarea minorităţii rome. Lellouche a cerut de asemenea Guvernului român să prezinte un plan care să includă un calendar pentru o mai bună integrare şi care să se concentreze pe educaţie, locuinţe, sănătate şi instruire.
Primarul a anunţat că, în scurt timp, vor fi desfiinţate toate cele 201 minitabere de nomazi construite abuziv în Roma, inclusiv cea în care s-a produs incendiul soldat cu moartea unui copil român. În aceste tabere locuiesc aproximativ 2.350 de persoane.
"Maşinile cu numere de înmatriculare franceze vor fi oprite de forţele de ordine", a avertizat Alemanno. Alemanno a evidenţiat necesitatea unei strategii europene pentru gestionarea problemei romilor. "Săptămâna viitoare, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, se va întâlni cu omologul său francez, iar eu voi cere ca Uniunii Europene să îi fie prezentat un plan complex pentru controlul fluxurilor de romi şi îmbunătăţirea condiţiilor acestora", a încheiat Alemanno.
Luni dimineaţă, Gianni Alemanno a criticat expulzarea în masă a romilor din Franţa, afirmând că ar trebui expulzaţi doar imigranţii care comit infracţiuni. "Mă opun expulzării masive a romilor şi nomazilor, cum s-a întâmplat în Franţa, unde s-a făcut mult zgomot pentru nimic", a declarat Gianni Alemanno.
Expulzări mai la îndemână
De cealaltă parte, Franţa şi-a propus să extindă posibilităţile de expulzare a cetăţenilor UE, Guvernul francez va depune un amendament ce vizează mai ales romii şi ce va permite expulzarea străinilor în caz de "ameninţări la adresa ordinii publice prin acte repetate de furt sau cerşetorie agresivă", a anunţat pe 30 august ministrul imigraţiei, Eric Besson, citat de Le Monde.
În plus ministrul a anunţat alte două amendamente în cadrul proiectului de lege asupra imigraţiei ce va fi prezentat la 27 septembrie Adunării naţionale. Primul va permite "repatrierea persoanelor care reprezintă o povară nerezonabilă pentru sistemul de asistenţă socială". Al doilea va permite "sancţionarea celor care abuzează de dreptul de şedere pe termen scurt (maxim trei luni) pentru a ocoli regulile mai stricte legate de şederea pe termen lung", a spus Besson.
Controversata campanie de repatriere voluntară, pe care unii o numesc expulzare sau chiar deportare, a stârnit atât atenţia mass media internaţionale, cât şi a guvernelor UE. Multe dintre acestea se tem că Franţa pune la cale manevre diplomatice de justificare a politicii de expulzare a romilor. Este şi cazul Belgiei, care deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi care s-a gândit serios să refuze invitaţia Franţei la o reuniune informală pe tema imigraţiei, care se va desfăşura pe 6 septembrie, la Paris. A acceptat să participe în cele din urmă, însă numai după ce a primit asigurări că nu se va discuta despre situaţia romilor.
Sarkozy şi-a pus clerul în cap
Politica de repatriere a romilor i-au atras lui Nicolas Sarkozy şi o mulţime de critici făţişe, venite nu doar din presa internaţională, ci chiar din interiorul Franţei. Una dintre cele mai inedited luări de poziţie i-a aparţinut unui preot catolic, care a declarat că se roagă ca preşedintele Franţei să aibă o criză cardiacă. Şi Vaticanul a condamnat acţiunile autorităţilor franceze privind romii din Hexagon, ceea ce a declanşat un răspuns sarcastic din partea europarlamentarului francez Bruno Gollnisch, care a propus ca romii să fie trimişi în piaţa Sfântul Petru din Roma.
Mai nuanţaţi şi toleranţi decât politicienii francezi s-au dovedit a fi jurnaliştii francezi, care s-au grăbit să sublinieze că problema romilor este una europeană, care depăşeşte Franţa şi România.
Infractorii au devenit din romi, români
Drept răspuns, guvernanţii francezi au schimbat placa şi au aruncat vina chiar pe români. Ministrul francez de interne Brice Hortefeux, stindardul controversatei campanii de repatriere voluntară, a precizat, luni, că numărul infracţiunilor comise de români la Paris a crescut cu 259 la sută într-un an şi jumătate. Într-un dialog cu ziarul Le Figaro, Eric Besson, ministrul pentru imigraţie, a confirmat că repatrierile românilor - de etnie romă sau nu - aflaţi în ilegalitate vor continua. Pînă în prezent au fost desfiinţate 128 de tabere ilegale de romi, iar 979 dintre locatarii lor au fost repatriaţi în România. În aproape 80% din cazuri este vorba despre aşa-numitele repatrieri voluntare, restul fiind repatrieri forţate.
În ceea ce priveşte autorităţile române, acţiunile luate s-au limitat la promisiuni şi apeluri de solidaritate către statele Uniunii Europene. Nici vorbă de măsuri concrete. La sfârşitul unei întâlniri între reprezentanţii României şi cei ai Franţei care a durat douză zile, oficialii de la Bucureşti au promis că vor depune mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale romilor din România, iar ministrul de Externe Teodor Baconschi a declarat, luni seară, că repatrierea romilor cu o sumă de bani în buzunar nu este o soluţie. El a lansat un nou apel la un efort european de integrare a romilor, precizând că este vorba despre o problemă multi-seculară şi trans-naţională. (N.S.S.)
Franţa a acuzat România că nu depune suficiente eforturi pentru a integra romii
Franţa, care şi-a apărat, marţi, în faţa Comisiei Europene, acţiunile împotriva romilor, a acuzat România că nu depune suficiente eforturi pentru a integra membrii acestei minorităţi, relatează New York Times, în ediţia electronică. Ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, şi secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, au mers marţi la Bruxelles pentru a apăra politica Parisului în materie de securitate, care include repatrierea romilor aflaţi în situaţie ilegală. Oficialii europeni s-au întâlnit de asemenea cu reprezentanţi ai României, care au ridicat semne de întrebare cu privire la expulzări. Comisia Europeană urmează să prezinte un raport preliminar asupra acestei probleme în decurs de două zile. Oficialii francezi au reiterat marţi că politica Parisului este conformă legilor franceze şi europene şi nu e discriminatorie. În plus, Lellouche a criticat marţi Guvernul român, afirmând că a cheltuit doar 0,4 la sută din cele cinci miliarde de dolari pe care le primeşte anual de la UE pentru integrarea minorităţii rome. Lellouche a cerut de asemenea Guvernului român să prezinte un plan care să includă un calendar pentru o mai bună integrare şi care să se concentreze pe educaţie, locuinţe, sănătate şi instruire.
