Într-un nou raport, Fitch Ratings a avertizat că toate ţările CEE-5 - Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România şi Bulgaria - vor trebui să pună în aplicare reforme structurale pentru o viitoare creştere economică având aceeaşi direcţie cu veniturile din restul UE, scrie NewEurope Online.
Agenţia de rating estimează că media ponderată în creşterea PIB pentru toate cele cinci ţări se va ridica la 1,2% în acest an, o creştere de 0,6% faţă de anul trecut. Deşi este o cifră medie ce maschează mari diferenţe între cele cinci naţiuni de la izbucnirea crizei economice în 2008.
Ratele recente de creştere pentru CEE-5 reflectă recesiunea generală din întreaga UE începând cu primul trimestru al anului 2008. În Ungaria, ea s-a deteriorat cel mai mult, în jos cu 0,6%, România a suferit o reducere de 0,5% a creşterii, urmată de Bulgaria şi Republica Cehă, care ambele şi-au văzut economiile contractate cu circa 0,1%.
Cu toate acestea, Polonia iese in evidenţă de departe ca cea mai de succes ţară în ultimii cinci ani, cu o creştere ameţitoare de 14% din creşterea PIB-ului.
Fitch constată că cererea internă a fost o problemă semnificativă pentru CEE-5 anul trecut, lăsând regiunea într-o stare mai săracă în comparaţie cu zona euro.
Polonia are de obicei o cerere internă sănătoasă, dar agenţia de rating afirmă că pentru anul trecut, ea a reprezentat doar 0,1 puncte procentuale de creştere, în scădere cu 3,4 puncte procentuale din 2011. Această tendinţă a fost reprodusă de Republica Cehă şi Ungaria, dar Bulgaria şi România au fost excepţii, unde cererea internă a fost mult mai puternică datorită creşterilor salariale de 6,3% şi 1,2% respectiv, rezultând un consum mai mare al gospodăriilor.
Fitch a dezvăluit în raport că datele pentru prima parte a acestui an sugerează că încrederea consumatorilor este redusă în întreaga CEE-5, cu şomajul de asemenea aşteptat să crească, ce ar putea lovi chiar 10% din întreaga regiune pentru prima dată după 2006.
Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune ale UE ar putea propulsa cererea de creştere prin stimularea investiţiilor publice, dar până acum preluarea fondurilor UE a fost lentă, iar continuarea unor factori împiedică absorbţia viitoare de fonduri europene.
Paul Rawkins, directorul Fitch pentru Europa emergentă, care a contribuit la raport, explică: "Unele ţări ca România au rate de absorbţie scăzute: birocraţia excesivă împiedică utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune, în timp ce noile administraţii introduc adesea modificări ce complică procesul în continuare".
"Þările trebuie să identifice proiecte viabile ce vor utiliza eficient fondurile UE, ele trebuie de asemenea să întreprindă îmbunătăţiri ale climatului de afaceri care vor stimula investiţiile... Aplicarea politicilor idiosincratice din Ungaria, de exemplu, nu a fost de ajutor în acest sens".
Fitch crede că perspectivele de creştere pe termen mediu pentru regiunea CEE-5 dincolo de acest an sunt luminoase, cu toate că agenţia recunoaşte că se bazează pe o serie de ipoteze, ce includ o revenire modestă în zona euro pentru a sprijini exporturile. Investiţiile în infrastructură sunt de asemenea prevăzute să se îmbunătăţească, cu reforme structurale suplimentare care de asemenea sunt de aşteptat să amelioreze economiile pe termen mediu.
Există optimism în ciuda recentelor scăderi în creşterea economică pentru toate cele cinci ţări din cauza crizei economice, în timp ce fluxurile de investiţii străine directe au fost mult mai precaute de la perioada de creştere din 2004-08, când capitalul din exterior a luat avânt.
Cifre de la Comisia Europeană arată în perspectivă că Polonia va fi lider în regiune, în timp ce creşterea ei economică are potenţialul de a ajunge la 2,6% anul viitor, urmată de România cu 1,7%, Bulgaria 0,7%, Republica Cehă 0,4%, deşi Ungaria va suferi cel mai mult, cu o creştere negativă de 0,8%.
Potrivit raportului, o parte din motivul pentru care economia Ungariei se va contracta este dovada că băncile vest-europene îşi retrag banii de la filialele lor locale de pe teritoriul CEE-5, dar mai ales în Ungaria din cauza deciziilor de politică. Datoriile suverane sunt divergente în regiune, conchide raportul, variind de la 18,6% din PIB în Bulgaria la 78% în Ungaria, dar regiunea are o sănătate mai bună decât media datoriei de 93,1% din zona euro. "Creşterea economică în zona euro nu va fi un catalizator pentru creşterea din CEE-5 care a fost în pre-criză. Cu toate acestea, spre deosebire de zona euro, consolidarea fiscală din CEE-5 este foarte avansată şi ar trebui să dovedească că dimpotrivă nu este o piedică în calea creşterii, în timp ce datoria publică este în general mai mică şi scade chiar şi în Ungaria", a opinat Paul Rawkins.
"Pentru a asigura creşterea viitoare în toate ţările CEE-5, ele vor trebui să îmbrăţişeze reformele într-o gamă largă de sectoare, inclusiv pensii, asistenţă medicală publică, piaţa muncii, unde ar trebui să fie mai uşor să se angajeze şi să se concedieze, şi în întreprinderile de stat", a conchis el.
