În Săptămâna Mare, tradiţia spune că în Joia Mare se vopsesc ouăle pentru Paşte, se face pasca, dar asta după ce toată casa şi gospodăria sunt curăţate în aşteptarea marii sărbători a Învierii. Apoi, în timp ce pasca stă la plămădit se strâng mai multe gospodine la clacă şi vopsesc ouă tradiţional, cu vopsea din infuzie de urzică moartă, nuc sau sfeclă roşie, folosind ca metodă de a da model ouălelor frunze din pătrunjel sau ceapă. Femeile cântă în timp ce mai apoi dau luciu oului de paşte, cu grăsime. Tot forfotul din bucătărie nu are spor dacă în casă nu arde candela pe masă.
Aşa e atmosfera în Săptămâna Mare şi în casa Ecaterinei Hulea, meşter popular din satul Odaia Manolache, care alături de nora, nepoata, dar şi de membre ale grupului folcloric, alături de care duce mai departe tradiţia, face cele cuvenite pentru a întâmpină marea sărbătoarea a Învierii Domnului. Însă, înainte de a intra în bucătării, sătenii respectă regula celor trei focuri din ogradă. Până în acel moment, în zilele anterioare au făcut curat în casă, în curte sau în grădină. Tot s-a strâns, se fac trei mormane care vor fi aprinse în dimineaţa de Joia Mare, pentru alungarea duhurilor rele şi belşug în gospodărie. Li se mai spune acestor focuri şi ale morţilor, pentru că semnifică şi curăţarea pactelor celor trecuţi în nefiinţă.
Se trece apoi la gătit. Prima este pasca. Ecaterina Hulea, păstrătoare de datini din zona Modovei de la Dunărea de Jos, face pasca alături de nora şi de nepoata sa, Felicia şi Maria. Le transmite astfel nu doar reţeta, dar şi le învaţă cum de Paşte, prin gătirea tradiţionalelor bucate, familia întâmpină cu bucurie Învierea Domnului. Pasca este un preparat specific sărbătorilor Pascale, făcută din aluat de cozonac şi brânză cu mirodenii şi stafide, ce semnifică promisiunea Învierii.
Pasca este decorată cu o cruce din aluat, iar pe margine are două bucăţi de cocă răsucite, pentru a reprezenta coroana de spini pe care a purtat-o Iisus. Ea include astfel toată simbolistica creştinităţii, iar obiceiul pregătirii acestui preparat nu se abate sub nici o formă de la ritualul pregătirii, inclusiv sfinţirea ei la biserică de către preot, obligatoriu în Sâmbătă Mare.
Vine rândul ouălelor de Paşte, pe care Ecaterina Hulea le face alături de mai multe vecine şi membre ale grupului folcloric din sat. Au fiecare coşuleţe cu ouă pregătite pentru vopsit. Întâi fac vopseaua naturală. Pun la fiert sfeclă roşie, pentru culoarea roşie, urzică moartă, pentru culoarea verde, şi ceapă, pentru culoarea galbenă. Cojile de ceapă le mai folosesc şi pentru a obţine un model. Le pun într-o bucată de ciorap curat, tăiat, pun oul udat un pic, apoi cojile le leagă la capete, apoi le pun în vopseaua naturală ce se face după ce se fierb plantele.
Cât gospodinele pregătesc ouălele, se cântă cântece bisericeşti, pricesne. După 10 minute de fiert, ouăle gata vopsite sunt scoase. Se dau cu untură pentru a avea luciu, apoi se aşează pe un platou, dar câteva se pun şi pe un răsad de grâu încolţit, pregătit de gospodine din decembrie. Acel grâu se duce apoi în Săptămâna Mare şi se lasă la biserică în Vinerea Mare. După ce ouăle sunt gata, acestea se aşează pe masa din camera mare şi frumos împodobită. De abia în noaptea de Înviere, după ce mâncarea a fost binecuvântă, gospodarii se aşează la masă. Galerie foto/video, mai jos!
