Vorbind la New York, înaintea reuniunii de primăvară a Fondului Monetar Internaţional (FMI), de săptămâna viitoare, şefa instituţiei monetare, Christine Lagarde, a lansat un potop de acuzaţii la adresa industriei de servicii financiare, din cauza rezistenţei cu care se opune reformării. "În prea multe cazuri - din Statele Unite în 2008 la Cipru astăzi - am văzut ce se întâmplă atunci când sectorul bancar alege banii câştigaţi repede în detrimentul beneficiilor de durată, susţinând un model de afaceri care, până la urmă, destabilizează economia. Pur şi simplu, nu putem avea un sistem bancar pre-criză într-o lume post-criză. Avem nevoie de reforme, în pofida respingerii categorice din partea unei industrii care adesea nu doreşte să renunţe la stilul lucrativ de lucru."
După aproape cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers, ea a afirmat: "Modelul băncilor supradimensionate, considerate prea mari pentru a da faliment, este mai periculos ca niciodată. Trebuie să atacăm problema de la rădăcină, cu reglementări clare şi cuprinzătoare."
De la declanşarea crizei, organele de reglementare au obligat băncile să-şi majoreze semnificativ capitalul-tampon de atenuare a pierderilor, dar mai au de lucru la mecanismele "deznodământului", care să permită băncilor mari să dea faliment, fără ca aceasta să-i afecteze pe contribuabili şi să ameninţe stabilitatea financiară.
Şefa FMI a adăugat că organele de reglementare trebuie să conlucreze, având în vedere că unele ţări par să cedeze în faţa presiunilor lobby-urilor bancare. "Eforturile de reformare a sectorului financiar trebuie să fie coordonate la nivel internaţional. Vedem deja ţări care trag în direcţii diferite în anumite domenii, cum ar fi calcularea gradului de risc al activelor şi pasivelor sau stăvilirea exceselor băncilor", a spus doamna Lagarde.
Zona euro trebuie să lupte în mod convingător cu problemele sale bancare, care dăunează eforturilor de reluare a creşterii în regiune. "Mai ales la periferie, multe bănci sunt abia la începutul etapei de refacere - nu au suficient capital, dar prea multe credite neachitate. Şi în afara periferiei se simte nevoia reducerii balanţelor contabile, a mai puţinei bazări pe finanţarea din vânzări angro şi a îmbunătăţirii modelelor de afaceri", a spus ea. Pentru că băncile nu au bani, creditele ieftine nu ajung la acele părţi ale economiei care au nevoie de ele. "Din cauza refacerii financiare insuficiente, politica monetară 'se rostogoleşte', adică ratele mici ale dobânzilor nu se traduc în credite avantajoase pentru cei care au nevoie de ele", a explicat ea. "Aşadar, prioritară trebuie să fie continuarea curăţării sistemului bancar, prin recapitalizare, restructurare, sau - acolo unde este cazul - prin închiderea băncilor." O alternativă pentru zona euro ar fi "recapitalizarea directă prin Mecanismul European de Stabilitate", fondul de salvare al regiunii, a adăugat şefa FMI.
Marea Britanie conduce în domeniul reformei bancare. Luna trecută, Banca Angliei a cerut celorlalte bănci să-şi majoreze capitalul cu alte 25 de miliarde de lire sterline, chiar dacă sunt deja mult mai bine capitalizate decât băncile europene.
Lagarde a recunoscut că economia mondială se redresează şi "nu mai pare a fi într-o situaţie la fel de periculoasă ca acum şase luni". Lumea se află într-o fază de redresare în trei viteze a ţărilor care o duc bine, cum ar fi economiile emergente, cele "în întremare", ca Statele Unite şi cele "care mai au un drum lung de parcurs", ca zona euro. "Ştim spre ce viitor vrem să ne îndreptăm. Ştim pe ce cale putem ajunge acolo. Ceea ce trebuie să facem acum este să acţionăm, să facem ca acest viitor să devină realitate prezentă, să depăşim şi să rămânem înaintea crizei", a spus ea.
