Sprijinul financiar al UE pentru Republica Moldova, menit să consolideze administraţia publică a ţării, a avut doar un efect limitat, potrivit unui raport al Curţii Europene de Conturi (ECA), informează un comunicat al instituţiei transmis Agerpres.
Potrivit sursei citate, R. Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, a beneficiat din 2007 de ajutor UE în valoare de 782 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 37 de euro pe cap de locuitor, cea mai mare sumă dintre statele din vecinătatea estică a UE.
Însă când auditorii au examinat programele de sprijin bugetar în sectoarele justiţiei, finanţelor publice, sănătăţii şi furnizării apei, ei au găsit puţine dovezi de progres, se precizează în comunicat.
Factori externi precum lipsa de voinţă politică a autorităţilor locale explică unele neajunsuri. Altele se datorează problemelor de concepţie şi implementare a programelor şi proiectelor auditate.
„UE se confruntă cu serioase provocări în implementarea asistenţei pentru R. Moldova. Combinaţia de instabilitate politică şi macroecnomică, guvernanţă şi administraţie publică slabe reduc semnificativ pârghiile Comisiei Europene pentru încurajarea reformei”, a apreciat Hans Gustaf Wessberg, membru al ECA responsabil de raport.
Auditorii estimează că executivul comunitar ar fi putut să răspundă mai prompt atunci când s-au manifestat riscuri asociate cu sprijinul financiar al UE. Programele nu au fost suficient de aliniate cu strategiile R. Moldova şi potenţialul lor beneficiu a fost redus pentru că CE nu şi-a folosit prerogativele de a stabili precondiţii pentru plată.
CE ar fi putut fi mai strictă în a evalua dacă condiţiile au fost îndeplinite şi acordarea unor fonduri adiţionale nu a fost pe deplin justificată, apreciază raportul.
Modul de concepere al proiectelor a fost în general relevant şi asistenţa UE furnizată prin aceste proiecte a fost parţial eficientă în consolidarea administraţiei publice. Totuşi, notează autorii raportului, acoperirea şi momentul acestor proiecte nu au fost mereu coordonate cu programele de sprijin bugetar. De pildă, asistenţa tehnică specifică pentru dezvoltarea capacităţii administrative nu a început decât la câteva luni după principalul program de sprijin bugetar.
În plus, apreciază auditorii, deşi în general proiectele au dus la rezultatele aşteptate, acestea nu au fost mereu sustenabile din cauza lipsei voinţei politice şi a altor factori externi.
Raportul face o serie de recomandări CE pentru a ameliora asistenţa financiară pentru R. Moldova. În primul rând CE primeşte recomandarea de a folosi sistemul de avertizare timpurie mai riguros pentru a preveni riscurile şi pe aceea de a lega mai bine programele de sprijin bugetar de strategiile naţionale.
De asemenea, executivului comunitar i se cere să consolideze utilizarea condiţionalităţilor şi a indicatorilor de performanţă şi să lege mai clar alocarea altor fonduri adiţionale de progrese demonstrabile.
Nu în ultimul rând, CE i se recomandă să asigure sustenabilitatea proiectelor evaluând mai sistematic capacitatea şi angajamentul politic al autorităţilor publice de a le susţine rezultatele.
