Pentru că Isus a învins moartea, putem avea speranţă în această viaţă şi în veşnicie. Tradiţiile noastre pascale conţin ouă, slujbe bisericeşti şi mâncare din miel, însă creştinii de pe alte meleaguri sărbătoresc adesea Paştele diferit.
PACIFIC
Pacificul găzduieşte mii de insule mari sau mici, cum ar fi Australia şi Noua Zeelandă. Acolo ceremoniile pascale au loc în toamnă . Mulţi rezidenţi din Noua Zeelandă se bucură de o masă cu chifle fierbinţi în timpul Paştelui. Marea vânătoare de iepuraşi de Paşte din Noua Zeelandă presupune “curăţarea” terenurilor agricole de „dăunători invazivi”, peste 500 de vânători concurând pentru râvnitul trofeu şi premiul în bani de 3.500 USD. Cu peste 10.000 de iepuri care îşi întâlnesc Creatorul în fiecare an, iepuraşul de Paşte ratează în mod real acest colţ din Noua Zeelandă.
În timp ce mulţi asociază Paştele cu iepuraşii drăgălaşi, australienii gonesc acest simbol din festivităţile lor , deoarece micii blănoşi sunt consideraţi a fi dăunători. În schimb, ei se folosesc pentru a celebra, un animal australian pe cale de dispariţie numit “bilby”. Are urechi lungi şi arată aproape cu un iepure, aşa că este denumit „Bilby de Paşte”.
Săptămâna Paştelui este plină de activităţi bisericeşti în Vanuatu, care este un arhipelag situat în Pacificul de Sud. Aceste activităţi includ slujba răsăritului în dimineaţa de Paşte şi respectarea Vinerii Mare ca sărbătoare oficială.
AFRICA
Paştele este sărbătorit pe scară largă în bisericile din toată Africa, din joia dinaintea Paştelui (numită „Joia Mare”) până în Duminica Paştelui. Bisericile sunt adesea decorate cu pânze care au fluturi, flori şi multe altele pe ele. Serviciile bisericeşti sunt cele mai importante părţi ale Paştelui în întreaga regiune, iar oamenii participă la privegherile de Paşte pentru a sărbători învierea lui Isus.
În noaptea dinaintea Paştelui, creştinii au o priveghere care începe sumbru dar când vine dimineaţa, izbucneşte dans şi muzică.
În Etiopia, bisericile creştine sărbătoresc Faskia, care reprezintă cele 55 de zile premergătoare Paştelui. Faskia este mai important decât Crăciunul, oamenii petrecând 55 de zile postind.
În Africa de Sud, a doua zi după Paşte, este recunoscută oficial drept „Ziua familiei” încă din anii ‘90. Iniţial, sărbătoarea se numea „Lunea Paştelui” şi a fost concepută pentru ca oamenii să-şi revină după festivităţile din weekendul Paştelui. Astăzi, vacanţa oferă familiilor şansa de a petrece timp împreună.
ASIA
Paştele este o sărbătoare religioasă majoră în Filipine, care găzduieşte peste 7.000 de insule! În această ţară, în timpul Paştelui au loc două procesiuni - bărbaţii sunt într-o procesiune şi urmăresc o imagine a lui Isus înviat din morţi, în timp ce femeile alcătuiesc o altă procesiune şi o urmează pe mama lui Isus, Maria, care poartă un văl negru. În cele din urmă cele două grupuri se întâlnesc la biserică, apoi fetele care sunt îmbrăcate în îngeri, îşi dau jos vălul (numit lambong) şi la masă. Mii de oameni urmăresc recrearea, cunoscută sub numele de Riturile de Post San Pedro Cutud, din provincia Pampanga, în care credincioşii sunt bătuţi în cuie pe cruci pentru a-şi ispăşi păcatele sau pentru a se ruga . Penitenţii se oferă voluntar să aibă cuie lungi bătute în palme şi picioare de oameni îmbrăcaţi în centurioni romani. Ei sunt daţi jos de pe cruce doar după ce se simt curăţaţi de păcatele lor.Practica, despre care se crede că datează din anii ‘50, include şi alţi penitenţi care se flagelează folosind beţe de bambus legate de o frânghie.
Nefiind o ţară creştină, India marchează perioada pascala ca pe un „festival de primăvară”. Mulţi indieni cumpără ouă decorate elaborat şi le oferă copiilor lor drept cadou.
În China, Paştele este sărbătorit doar de către catolici, ortodocşi şi bisericile creştine consacrate. Unii chinezi au preluat unele dintre obiceiurile tradiţionale pentru copii, cum ar fi “vânătoarea de ouă” de Paşte pentru distracţie. Dar modul în care este sărbătorit Paştele în China variază foarte mult.
Bisericile vor sărbători cu sloganuri de hârtie roşie numite ch?nlián, precum şi muzică şi decoraţiuni , fiind practicate multiple botezuri.
În Hong Kong, Paştele este sărbătorit mai mult. Acest lucru se datorează parţial tradiţiilor lor mai englezeşti dar şi pentru că există un număr mai mare de creştini. Duminica Paştelui şi lunea următoare sunt sărbători legale în Hong Kong, iar majoritatea întreprinderilor şi departamentelor guvernamentale sunt închise. Se practică mese speciale servite în stil de sărbătoare şi divertismente pentru copii.
Ciocolata nu este de mare folos în junglele vaporoase din Papua Noua Guinee, aşa că arborii de Paşte din faţa bisericilor sunt împodobiţi cu beţişoare de tutun şi ţigări. Acestea se înmânează după slujbă.
EUROPA
Oamenilor din Germania le place să decoreze de Paşte! Ei împodobesc chiar crengi de copac cu ouă vopsite sau purtând haine tradiţionale viu colorate.
În Polonia, familiile se reunesc în Duminica Paştelui pentru a sărbători în jurul unui mic dejun săţios. Dar cea mai faimoasă parte a ceremoniei este babka, o pâine care are în mod tradiţional stafide şi o glazură subţire deasupra.
În Lunea Paştelui, în Franţa, se întâmplă ceva unic. Voluntari din oraşul francez Bessi?res se adună pentru a găti o omletă uriaşă. Mii de ouă sunt sparte şi gătite pentru a crea acest fel de mâncare uriaş.Tradiţia spune că Napoleon şi armata sa călătoreau într-o zi prin sudul Franţei şi s-au oprit în acest orăşel. Acolo au mâncat omlete, iar lui Napoleon i-au plăcut atât de mult încât le-a ordonat orăşenilor să-şi adune ouăle şi să facă o omletă uriaşă pentru armata sa-o tradiţie de sărbătoare din 1973. Tot în Franţa apar „cloches volantes” sau „cloches de Pâques” împreună cu iepuraşul de Paşte, care aduce ouăle. Odată ce clopotele au început să sune, începe vânătoarea de ouă de Paşte sau „chasse aux oeufs” . Mâncarea tradiţională se învârte în jurul mielului, brânzei, cartofilor şi ciocolatei.
Deloc surprinzător, Papa conduce sărbătorile de Paşte în Italia, ţinând o liturghie uriaşă în Vinerea Mare la Bazilica Sf. Petru, unde se sărbătoreşte Via Crucis. În timpul liturghiei, pe cerul nopţii se ridică un crucifix uriaş făcut din torţe aprinse.
În Florenţa, Duminica Paştelui este marcată de Scoppio del Carro, un obicei vechi de secole în care un vagon antic uriaş şi elaborat plin de artificii este aprins de o rachetă în formă de porumbel după ce a fost transportat într-o mică piaţă de oameni îmbrăcaţi în secolul al XV-lea şi care cu boi.
În toată Italia, pe parcursul a trei zile, au loc procesiuni religioase în care oamenii se îmbracă în costume antice şi defilează prin pieţele publice cu statui şi ramuri de măslin. Una dintre cele mai populare alimente din peninsulă în această perioadă este “Colomba di Pasqua”, o prăjitură tradiţională care seamănă cu un cozonac.
În Europa Centrală şi de Est există o tradiţie străveche care îi îndeamnă pe oameni să încerce să se ude unii pe alţii cu găleţi de apă, mai ales în în Lunea Paştelui.
Cunoscut sub numele de Smigus-dyngus (lunea umedă) în Polonia, Udarea de luni în Ucraina, Udarea în Republica Cehă sau Slovacia şi stropirea în Ungaria, ritualul apei azvârlite de flăcăi pe fete, presupune că stimulează fertilitatea, apa având un efect de curăţare şi regenerare pentru începutul de an de an.
Una dintre cele mai unice şi mai interesante tradiţii de Paşte vine din Norvegia. Alături de alte sărbători, mai tradiţionale, este obişnuit ca toată lumea să citească sau să urmărească un mister al crimei. Exemplele includ poveştile Agathei Christie – la televizor sau într-o carte. Reviste şi alte publicaţii vor tipări, de asemenea, jocuri whodunit pe care cititorii vor încerca să le descifreze şi să descopere cine este vinovatul.Poveştile se vor desfăşura deseori pe tot parcursul săptămânii, misterele fiind vorba despre oraş care duce până la Paşte. Până luni, festivităţile s-au încheiat şi crima a fost rezolvată. Deşi această tradiţie poate fi puţin ciudată, este una dintre cele mai incluzive şi este bucurată deopotrivă de oameni religioşi şi non-religiosi.
O tradiţie din Cehia şi Slovacia este “biciuirea” simbolică a femeilor pe stradă cu ramuri uşoare de salcie. Nu este intenţionat să fie dureros, se presupune că le ajută pe femei să-şi păstreze tinereţea, sănătatea şi fertilitatea pe tot parcursul anului.
Într-un ritual popular vechi de secole, care arată remarcabil de asemănător cu Halloween-ul, copiii din Finlanda şi Suedia se îmbracă în “Vrăjitoare de Paşte” (p?skkärring) şi merg din uşă în uşă în cartierele lor în speranţa că vor primi ciocolată.Tinerii poartă batice decorate, îşi pictează feţele şi poartă mănunchiuri de crenguţe de salcie decorate, picturi şi desene pe care le schimbă cu dulciuri.
AMERICA
Diversitatea culturală face să existe o mulţime de tradiţii şi sărbători de Paşte foarte diferite.
În Bermude, oamenilor le place să ridice zmeie în Vinerea Mare. Tradiţia a început când un profesor a vrut să-şi ajute elevii să înveţe şi să înţeleagă înălţarea la ceruri. Aşa că a luat un zmeu împodobit cu chipul lui Isus şi l-a lăsat să se înalţe spre cer.
În Columbia, Duminica Paştelui nu este petrecută cu multă pompă dar Săptămâna Mare este sărbătorită pe scară largă în toată ţara, mulţi oameni fiind liberi de la serviciu, fiind o perioadă de vacanţă.
În Statele Unite, Paştele este sărbătorit în mod tradiţional cu slujbe la biserică, ouă de plastic, vopsirea ouălor adevărate şi consumul multor dulciuri. Americanii au cheltuit 2,6 miliarde de dolari pe bomboane în 2018, potrivit Federaţiei Naţionale de Retail.
În Mexic, Paştele sau „Pascua” este una dintre cele mai importante sărbători religioase. Ritualurile sunt un amestec de tradiţii creştine combinate cu cele autohtone. Celebrarea perioadei Semana Santa (Săptămâna Mare) începe cu Duminica Floriilor până în Duminica Paştelui (Pascua). Duminica Floriilor este sărbătorită cu ofrande creative şi cruci din Frunze de palmier ţesute. Coroane vegetale sunt atârnate de uşile caselor pentru a îndepărta răul.Multe tradiţii mexicane de Paşte sunt derivate din sărbătorile spaniole.
În Romania şi Olanda există tradiţia ciocnirii ouălor vopsite în roşu. Regula jocului este simplă. Omul ţine un ou fiert tare şi bate oul celuilalt participant intenţionând să-l spargă , fără a-l sparge pe al său. Ca în orice alt joc, au fost şi subiecte de înşelăciune : au fost raportate ouă cu miez delemn, ciment, alabastru şi chiar marmură. Oul a fost un simbol al renaşterii, adoptat de primii creştini ca simbol al învierii lui Isus la Paşti. Lovirea ouălor era practicată în Europa medievală, înca din secolul XIV.
În limba engleza se numeşte jarping ,egg fight, egg knocking, egg pacqueing, egg box sau egg chucking, Există chiar şi un Campionat Mondial de Jarping organizat în Hartlepool (Anglia) în fiecare an.
