Situaţia financiară a British Petroleum (BP) a devenit un factor neglijabil în contextul furiei care s-a abătut asupra companiei în Statele Unite în urma deversării de petrol care a început acum mai bine de două luni şi nu a fost încă remediată semnificativ, însă compania a anunţat deja că ar putea vinde o parte din active pentru a acoperi costurile fondului în escrow de 20 miliarde de dolari cerut de preşedintele american Barack Obama pentru asigurarea despăgubirilor datorate comunităţilor, firmelor şi companiilor afectate de dezastru.
Unii analişti sugerează deja că încetarea deversării, curăţarea apelor afectate şi achitarea răspunderilor legale ulterioare presupun costuri care ar putea depăşi 100 miliarde de dolari, valoare care ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea gigantului britanic.
Un scenariu care pleacă de la colapsul BP ar avea implicaţii serioase pentru politica energetică a Statelor Unite, atât pe plan intern, cât şi internaţional, majoritatea acestor consecinţe fiind negative, scrie Bloomberg Businessweek într-un material pregătit pentru ediţia din 28 iunie.
Obama a recunoscut aceste implicaţii negative săptămâna trecută, când a declarat că "BP este o companie puternică şi viabilă şi este în interesul nostru, al tuturor, să rămână aşa", aminteşte Bloomberg.
"Apusul" companiei ar avea efecte distrugătoare pentru industria petrolieră americană, din moment ce BP este cel mai mare producător de petrol şi gaze naturale din SUA, cu o producţie de circa un milion de barili pe zi. Totodată, compania are 23.000 de angajaţi în SUA, dintre care 7.000 lucrează într-o locaţie în apropiere de Houston. Pierderea acestor locuri de muncă ar avea efecte devastatoare asupra economiei locale. Cei 7.000 de angajaţi din Houston sunt responsabili de operaţiunile offshore din Golful Mexic, majoritatea fiind ingineri, geologi şi specialişti în computere.
De la mijlocul anilor '90, BP este liderul explorării zăcămintelor de petrol şi gaze din Golful Mexic, săpând tot mai adânc şi tot mai repede în scoarţa terestră. Proiectele grupului au stat la baza creşterii de 7% a producţiei de hidrocarburi din SUA de anul trecut, prima evoluţie pozitivă după 18 ani.
Capacitatea BP de a negocia accesul la noi resurse, în special în regiuni cu importanţă strategică ridicată, a servit de asemenea interesele Statelor Unite.
Compania "a deschis" Azerbaijanul pentru Statele Unite, asigurând accesul dezvoltatorilor din industria petrolieră americană la unul dintre cei mai mari producător de petrol şi gaze din regiunea Mării Caspice. BP a dezvoltat două câmpuri petrolifere şi gazeifere în Azerbaijan, precum şi oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, deschis în 2004, care reduce dominanţa energetică a Rusiei în regiune.
În 2007, BP a semnat un acord cu fondul suveran de investiţii al guvernului din Libia care îi asigură drepturile de explorare pe o fâşie offshore de suprafaţa Belgiei.
Grupul a intrat anul trecut într-o afacere riscantă de 20 miliarde de dolari în Irak, care asigură însă o producţie de aproape două milioane de barili de petrol pe zi extraşi dintr-unul din cele mai bogate zăcăminte descoperite la ora actuală în lume, cel de la Rumaila.
Unii analişti sugerează deja că încetarea deversării, curăţarea apelor afectate şi achitarea răspunderilor legale ulterioare presupun costuri care ar putea depăşi 100 miliarde de dolari, valoare care ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea gigantului britanic.
Un scenariu care pleacă de la colapsul BP ar avea implicaţii serioase pentru politica energetică a Statelor Unite, atât pe plan intern, cât şi internaţional, majoritatea acestor consecinţe fiind negative, scrie Bloomberg Businessweek într-un material pregătit pentru ediţia din 28 iunie.
Obama a recunoscut aceste implicaţii negative săptămâna trecută, când a declarat că "BP este o companie puternică şi viabilă şi este în interesul nostru, al tuturor, să rămână aşa", aminteşte Bloomberg.
"Apusul" companiei ar avea efecte distrugătoare pentru industria petrolieră americană, din moment ce BP este cel mai mare producător de petrol şi gaze naturale din SUA, cu o producţie de circa un milion de barili pe zi. Totodată, compania are 23.000 de angajaţi în SUA, dintre care 7.000 lucrează într-o locaţie în apropiere de Houston. Pierderea acestor locuri de muncă ar avea efecte devastatoare asupra economiei locale. Cei 7.000 de angajaţi din Houston sunt responsabili de operaţiunile offshore din Golful Mexic, majoritatea fiind ingineri, geologi şi specialişti în computere.
De la mijlocul anilor '90, BP este liderul explorării zăcămintelor de petrol şi gaze din Golful Mexic, săpând tot mai adânc şi tot mai repede în scoarţa terestră. Proiectele grupului au stat la baza creşterii de 7% a producţiei de hidrocarburi din SUA de anul trecut, prima evoluţie pozitivă după 18 ani.
Capacitatea BP de a negocia accesul la noi resurse, în special în regiuni cu importanţă strategică ridicată, a servit de asemenea interesele Statelor Unite.
Compania "a deschis" Azerbaijanul pentru Statele Unite, asigurând accesul dezvoltatorilor din industria petrolieră americană la unul dintre cei mai mari producător de petrol şi gaze din regiunea Mării Caspice. BP a dezvoltat două câmpuri petrolifere şi gazeifere în Azerbaijan, precum şi oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, deschis în 2004, care reduce dominanţa energetică a Rusiei în regiune.
În 2007, BP a semnat un acord cu fondul suveran de investiţii al guvernului din Libia care îi asigură drepturile de explorare pe o fâşie offshore de suprafaţa Belgiei.
Grupul a intrat anul trecut într-o afacere riscantă de 20 miliarde de dolari în Irak, care asigură însă o producţie de aproape două milioane de barili de petrol pe zi extraşi dintr-unul din cele mai bogate zăcăminte descoperite la ora actuală în lume, cel de la Rumaila.
