Autorităţile chineze au reuşit - cu ajutorul salariilor astronomice, a locurilor de muncă în sistemul public şi al ajutoarelor - să convingă 80% din jumătate de milion de studenţi care plecaseră la studii în afara ţării să se întoarcă acasă, relatează cotidianul spaniol El Pais, care notează că, în doar 15 ani, procentul de tineri care studiau în străinătate şi s-au întors în China a crescut de la 15% la 80%.
Este vorba despre o creştere fără precedent în spatele căreia există explicaţii precum dezvoltarea rapidă a economiei sau simplul fapt că tinerii chinezi sunt în imposibilitatea de a rămâne în ţările în care au studiat din raţiuni ce ţin de politica de imigraţie. Însă întoarcerea creierelor este şi rezultatul unei strategii orchestrate de instituţiile cele mai importante ale Partidului Comunist din China: unităţi specializate în multe dintre ministere care gestionează bugete uriaşe pentru ca cei mai talentaţi tineri chinezi să se întoarcă acasă.
China a dezvoltat încă din anii 90 ai secolului trecut programe pentru a frâna fuga creierelor. Creşterea economică şi stabilitatea politică au favorizat procesul, însă politicile guvernamentale şi concurenţa între provincii care au încercat să-şi asigure serviciile celor mai talentaţi dintre talentaţi au fost deopotrivă factori decisivi pentru a-i convinge pe tinerii chinezi să se întoarcă în ţară. Potrivit Ministerului Educaţiei, în 2016, 544.500 de tineri chinezi au ales să studieze în afara graniţelor ţării, iar în acelaşi an s-au întors 432.500.
Unul dintre proiectele cele mai cunoscute este "Planul celor o mie de talente", pus în funcţiune în 2008 cu obiectivul de a identifica şi obţine întoarcerea celor mai buni oameni de ştiinţă şi profesionişti. "Trebuie sprijinite persoanele care vor să studieze în afară, şi cu atât mai mult dacă aceştia se întorc în China", declara în 2013 preşedintele Xi Jinping. La acest program participă Departamentul de Organizare al Partidului Comunist Chinez (care se ocupă cu numirea înalţilor funcţionari), şase ministere (Educaţie, Resurse Umane, Ştiinţă şi Tehnologie, Industrie şi Tehnologii ale Informaţiei, Afaceri Externe, Securitate Publică) şi o comisie care reglementează activitatea celor mai mari companii de stat din ţară şi chiar şi pe cea a Băncii Centrale.
El Pais scrie că a încercat să ia legătura cu reprezentanţi ai unora dintre aceste organisme pentru a afla care este bugetul pe care îl au la dispoziţie şi despre metodele pe care le folosesc pentru a-i convinge pe tinerii cu rezultate strălucite să se întoarcă acasă, dar aceştia au refuzat să facă declaraţii. Acelaşi răspuns l-a primit El Pais şi din partea Asociaţiei Universitarilor care s-au întors din Occident, ai căror membri au beneficiat de programul menţionat.
Totuşi, mai mulţi studenţi chinezi care îşi fac doctoratele în cele mai bune universităţi din lume — şi care au cerut să nu fie identificaţi — au declarat pentru El Pais că au primit oferte greu de refuzat de la companii de stat, universităţi şi chiar administraţii locale: salarii astronomice, drept de reşedinţă în oricare dintre marile oraşe ale ţării, scutiri fiscale sau ajutoare pentru locuinţă şi pentru şcolarizarea copiilor. "Mi-au oferit până şi un loc de muncă pentru soţia mea", a declarat un inginer mecanic chinez care tocmai a terminat un doctorat într-una dintre cele mai bune universităţi din Marea Britanie.
Asociaţiile studenţilor chinezi în universităţile străine sunt principalul canal de acces al guvernului la talentele care au emigrat. Mulţi dintre tineri au decis să se întoarcă acasă, dar nu numai datorită condiţiilor care li se oferă. "Evident că există unele dezavantaje cum ar fi poluarea sau lipsa libertăţii în anumite domenii; însă în domeniul meu, fizica cuantică, nu există umbre: cea mai bună cercetare se face aici", declară un alt absolvent al studiilor universitare de doctorat la o universitate prestigioasă din SUA şi care acum trăieşte la Beijing.
