Þările cu cea mai deficitară administraţie publică absorb mai puţine fonduri europene de coeziune, ceea ce înseamnă că unele dintre cele mai sărace regiuni profită cel mai puţin de pe urma fondurilor disponibile, a declarat Comisia Europeană. "Rezultatele sunt uneori neuniforme şi statele membre trebuie să-şi înteţească eforturile pentru a utiliza resursele UE", a declarat săptămâna trecută comisarul european pentru politici regionale, Johannes Hahn, cu ocazia publicării unui raport cu privire la performanţele statelor membre în utilizarea fondurilor regionale.
Raportul scoate în evidenţă România - a doua cea mai săracă ţară din uniune - ca fiind statul cu cea mai scăzută rată de absorbţie: doar 14% din cele 20 de miliarde de euro alocate ţării pentru acest an fuseseră plătite până în ianuarie 2013.
Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE, absorbise până la aceeaşi dată aproximativ 28% din fondurile alocate ei. La cealaltă extremă se află Irlanda, care deja a folosit 60% din fondurile alocate, ea fiind urmată de Suedia şi Portugalia. În primii ani de criză economică, Irlandei şi Portugaliei li s-au alocat fonduri mai mari, ca parte a efortului mai larg de salvare.
Fondurile europene structurale, în valoare totală de 347 de miliarde de euro, - care urmăresc să ajute regiunile, oraşele şi întreprinderile mici să obţină conexiuni mai bune la internet, uzine de procesare a apei potabile sau drumuri mai bune - funcţionează cel mai bine în statele mai prospere, care nu sunt pătate de corupţie, se afirmă într-un raport publicat anul trecut de către Bruegel, un grup de reflecţie economic cu sediul la Bruxelles.
Cerându-i-se să comenteze această concluzie, purtătoarea de cuvânt a lui Hahn, Shirin Wheeler, a recunoscut joi că existenţa unei "capacităţi administrative decente, care controlează utilizarea eficientă a fondurilor, favorizează obţinerea unor rezultate bune". Comisia, spune ea, încearcă să îmbunătăţească situaţia prin alocarea unei părţi a fondurilor pentru instruirea funcţionarilor guvernamentali sau din aministraţia publică din statele est-europene. "În mod clar, suntem de acord că există o legătură între capacitatea administrativă şi o folosire bună şi eficientă a fondurilor."
Atât Bulgaria, cât şi România, au obţinut note proaste în clasamentul percepţiilor privitoare la corupţie realizat de Transparency International.
Bianca Toma, expert în cadrul Centrului pentru Politică Europeană de la Bucureşti, ne-a declarat că slaba performanţă înregistrată de ţara sa la absorbţia fondurilor UE "este din nefericire legată de slaba capacitate administrativă şi de progresul lent în ceea ce priveşte reformele pentru o bună guvernare". Ea a declarat că România a rămas în urma celorlalte ţări deoarece anul trecut aproape toate plăţile au fost îngheţate după ce un audit realizat de Comisia Europeană a descoperit că multe dintre proiecte prezintă conflicte de interes şi sunt suspecte de fraudă. "Practic, timp de aproape şase luni, România nu a primit niciun euro de la Bruxelles, mii de beneficiari ai proiectelor UE au rămas blocaţi, iar unele dintre companiile implicate în proiecte au ajuns în pragul falimentului", a declarat Toma.
Începând cu aprilie, o parte a plăţilor au fost reluate, însă altele au rămas îngheţate, cum sunt de exemplu cele pentru programul de finanţare a transporturilor, după ce un afacerist român, acum aflat în închisoare, a delapidat 6 miliarde de euro destinaţi construirii unei autostrăzi, folosind o parte din bani pentru a-şi cumpăra un avion.
Raportul Comisiei a fost primul document de acest fel în care s-a analizat şi măsura în care utilizarea acestor fonduri a influenţat crearea de locuri de muncă sau îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE. Însă informaţiile sunt bazate pe autoevaluare, guvernele fiind cele care au raportat modul în care şi-au atins obiectivele.
La negocierile pentru bugetul UE pentru 2014-2020, un punct central al discuţiilor l-a constituit impunerea unui mai mare control al modului în care sunt cheltuite aceste fonduri. Þări precum Germania, Marea Britanie şi statele nordice au cerut să se cheltuiască mai eficient şi mai puţin, în timp ce ţările din sud şi est au dorit menţinerea cheltuielilor la acelaşi nivel. Acordul nu a fost încă aprobat de Parlamentul European.
