Circa 70% dintre migranţii care sosesc în Europa pe apă sunt victime ale traficului şi exploatării, potrivit unor date ale Organizaţiei Mondiale a Muncii, a declarat Gulnara Shahinian, membru al Grupului de Experţi Independenţi privind Lupta împotriva Traficului de Fiinţe Umane al Consiliului Europei şi fost Raportor Special al Naţiunilor Unite privind Formele Contemporane de Sclavie.
"Datele se bazează pe datele colectate de la 9.000 de migranţi într-o perioadă de zece luni. Aceleaşi date arată că jumătate dintre migranţi au fost reţinuţi împotriva voinţei lor, iar alte rapoarte arată dispariţia multor femei şi a copiilor, probabil pentru muncă forţată sau exploatare sexuală sau alte scopuri criminale", a spus Shahinian în cadrul mesei rotunde "Împreună împotriva traficului de persoane", axată pe traficul de persoane şi exploatarea umană în contextul crizei refugiaţilor.
Expertul european a arătat că, din păcate, călătoria "tragică" a acestor persoane nu se termină atunci când ajung în Europa şi, pentru mulţi, drepturile de protecţie internaţională nu se realizează, iar asta conduce la o vulnerabilitate sporită a oamenilor.
"Sunt necesare alte studii şi analize mai detaliate în domeniu, dar pe baza informaţiilor colectate putem spune că traficul de fiinţe umane şi sclavia în zonele de conflict constituie efectul direct sistemic al conflictului, şi nu un efect secundar. În ţările cu criză şi conflict, traficul de fiinţe umane ia diferite forme — violenţă, exploatare, viol şi vânzarea femeilor, căsătorii forţate şi recrutarea copiilor şi adulţilor pentru muncă forţată", a mai spus Shahinian.
Ea a dat exemplul Siriei, unde "părinţii îşi căsătoresc forţat fetele pentru a le proteja de viol sau de exploatare", şi a menţionat că există, de asemenea, "o cerere de organe care este exploatată de grupări infracţionale din Turcia, Grecia, Albania şi Serbia".
Potrivit sursei citate, victimele sunt în cea mai mare parte bărbaţi, care au fost obligaţi să îşi doneze organele ca plată parţială pentru a scăpa din zona de conflict.
"Eforturile umanitare ar trebui să fie analizate în privinţa eficienţei, trebuie elaborate noi soluţii politice şi diplomatice pentru a aduce pace şi protecţie persoanelor din ţările care se află în exod. Criza umanitară actuală ne oferă semnale reale că sunt necesare eforturi diplomatice şi politice în ţările aflate in criză. Acestea trebuie reproiectate pentru a pune solidaritatea umană şi dezvoltarea în centru, avem nevoie de cooperare, de valori comune", a declarat Shahinian.
Ea a adăugat că viaţa şi demnitatea umană sunt în joc şi trebuie făcute eforturi pentru a trece din starea de conflict către pace durabilă.
"Trebuie regândite programele pentru a aborda cauzele vulnerabilităţilor, consolidând prevenirea o să putem să stopăm procesul morţii şi distrugerii. Este necesară o formare specială privind traficul de fiinţe umane, de sensibilizare în ceea ce priveşte traficul de persoane în zonele de conflict pentru toate persoanele care sunt implicate în identificarea, sprijinirea şi asigurarea azilului pentru victime. Persoanele plecate din zone de conflict trebuie sprijinite inclusiv psihologic şi trebuie să li se asigure protecţie conform legislaţiei internaţionale", a subliniat expertul european.
Despre un organism naţional care să se ocupe în special de traficul de fiinţe umane a vorbit şi Silvia Tăbuşcă, coordonatorul proiectului Programul de Securitate Umană — Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică.
"Acest eveniment are ca obiectiv final lansarea unei propuneri de dezbatere publică privind abordarea integrată a combaterii eficiente a criminalităţii organizate urmând modelul de cooperare inter-instituţional în materie de combatere a corupţiei, propunem abordarea strategică a fenomenului criminalităţii organizate şi realizarea unei strategii naţionale de combatere a acestor tipuri de infracţiuni, care din păcate nu există în plan naţional în acest moment", a arătat Silvia Tăbuşcă.
Ea a afirmat că, la momentul actual, în România activează un grup de lucru în materia traficului de persoane şi traficului de migranţi, un grup independent care monitorizează parţial politicile în plan naţional şi încearcă îmbunătăţirea legislaţiei naţionale în materie de combatere a criminalităţii organizate, în special a traficului de persoane şi traficului de migranţi.
"Numărul mare de refugiaţi şi migranţi ajunşi în Europa constituie unul dintre cele mai vulnerabile grupuri în faţa diferitelor forme de criminalitate organizată, inclusiv cele care vizează traficul de persoane, exploatarea prin muncă şi exploatarea sexuală. Această realitate europeană conferă şi noi dimensiuni criminalităţii transfrontaliere şi dezvoltă noi forme de trafic în plan european, precum traficul de organe", a declarat Silvia Tăbuşcă.
Ea a spus că politicile eficiente în acest domeniu necesită şi investiţii financiare, iar conferinţa îşi propune să contribuie la realizarea unui răspuns mai bun din partea comunităţii internaţionale şi a României faţă de fenomenul traficului de fiinţe umane.
"Consider că nu putem vorbi de politici eficiente de combatere a criminalităţii organizate fără a realiza investigaţii financiare eficiente şi fără a recurge la confiscarea bunurilor şi a banilor proveniţi din aceste tipuri de infracţiuni, astfel încât reţelele de criminalitate organizată să fie în mod real diminuate", a susţinut Silvia Tăbuşcă.
