Rezultatele obţinute de cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi relevă faptul că peştele din Dunăre nu este cu mult mai sănătos decât peştele marin, cunoscut pentru cantităţile mari de metale grele pe care le conţine. Consumul peştelui de captură pe termen lung ar putea fi dăunător sănătăţii noastre, din cauza acumulării de metale grele.
Sănătatea celor care consumă produse de pescărie, mai ales cele de captură, poate fi pusă în pericol pe termen lung, substanţele nocive fiind cauza unor afecţiuni oncologice sau neurologice. Informaţiile au fost făcute publice de către prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu, rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, la DC News.
Peştele din Dunăre „are şi metale grele, în special mercur”, a confirmat Lucian Georgescu.
„Vorbesc de Dunărea care ajunge la noi în România. Nu la noi în Galaţi, ci la noi în România. Dunărea adună din amonte, din multe ţări, toate mizeriile şi revin la ideea mea precedentă, când o să putem circula cu nava şi o să putem face măsurători, atunci o să putem pune pe masă rezultatele şi o să putem determina şi originea poluării. Toată mizeria este pe Dunăre. Apa din Dunăre nu este filtrată deloc. Peştii trec prin bronhii cantităţi imense de apă, ca să scoată oxigenul, deci tot ce este poluant rămâne în organismul lor. La ora actuală, pe determinările pe care le-am făcut pe mai mult de 30 de specii de peşti, cea mai mare parte peşti de Dunăre, care sunt şi în crescătorii şi o parte peşti de import. Cea mai mare concentraţie de metale grele, cadmiu, nichel, mercur, arsen, este un nemetal arsenul, dar intră în categoria asta, de poluanţi foarte toxici, acestea se găsesc în fructele de mare şi peşti care sunt pescuiţi fie în Dunăre, fie în Marea Neagră. Peştii de crescătorie, pentru că apa trece prin nişte sisteme de filtrare inclusiv biologice, la intrarea în crescătorie, apa de acolo este filtrată. Asta duce la reducerea poluanţilor, deci la reducerea cantităţii pe care peştii o reţin în toate cazurile şi speciile pe care le-am întâlnit”, a declarat rectorul Lucian Georgescu.
Despre cum ne afectează sănătatea metalele grele ingerate a explicat medicul Alexandru Nechifor, prorectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi:
„Problema metalelor grele în organismele acvatice, dar mai ales în organismele noastre, ale tuturor, este că acestea se acumulează în timp, ele nu intră în contact şi nu le eliminăm în mod natural. Acumularea metalelor se face în timp, iar dacă acest lucru îl facem din copilărie, vorbim de mai multe afecţiuni. În primul rând copiii nu se mai pot dezvolta normal, au întârzieri de dezvoltare neurologică, probleme psihiatrice chiar din copilărie. Mercurul, pentru că este cel mai cunoscut, dizolvat în apă devine un compus care se numeşte metil mercur şi este uşor de trecut din peşte, din fructele de mare în mod special pe care le mâncăm cu toţii cu mare savoare, în organismul uman se acumulează, iar afecţiunile pe care le determină mercurul, dar şi celelalte metale grele, sunt din nefericire, de foarte multe ori, foarte greu de tratat. Aş putea să enumăr de la cancer, despre care toată lumea discută în zilele noastre, în mai multe forme, a tubului digestiv, hepatic, pulmonar, la afecţiuni cardiace, afecţiuni neurologice, toate sunt foarte frecvent întâlnite şi din nefericire, repet, aceste metale grele se acumulează în organismul uman, iar efectele se văd în timp. Recomandarea nu este una rea în teorie, să consumăm cât mai des peşte şi fructe de mare, dar trebuie să fim foarte atenţi la calitatea acestor produse pentru că peştele, în special cel marin, dar iată că şi cel din râurile pe care le avem în această ţară, conform cercetărilor făcute la Universitate, este contaminat cu aceste metale grele, iar aceste metale grele se acumulează în organismul uman şi afecţiunile oncologice se datorează probabil, în mod frecvent şi datorită acestor acumulări de metale grele”, a spus medicul Nechifor.
„Să vă spun asta cu metalele grele, cu Mercurul în mod special. Am început deja să lucrăm şi pe acumularea din ţesutul uman pe ce putem noi să facem. Noi putem testa acum nivelul de Mercur din păr, asta este simplu, se ia o şuviţă, iar acumularea cea mai mare este pe ţesut static. Am avut 20 de oameni pe care i-am testat, iar dintre aceştia, trei mănâncă numai peşte de o bună bucată de vreme, de la un an la cinci ani. Mercurul din părul celor care mănâncă numai peşte este de zece ori mai mare decât limita normală. Toţi au mers la clinici, au făcut analize de sânge, pentru că noi testăm doar părul, atât, nu şi lichidele biologice. Aceştia au mai făcut analize, dar nu au testat mercurul. Au făcut analize pe lichide biologice, în laboratoare foarte bune, şi au descoperit că au concentraţii mult peste limita normală”, a precizat Lucian Georgescu, la DC News.
