Sâmbătă seara, la Galeriile de Artă "Nicolae Mantu" au venit de la Bucureşti doi artişti cunoscuţi, Constantin Bichescu şi Tudor Meiloiu, însoţiţi de acad. Ioan T. Lazăr, care a prezentat lucrările celor doi artişti, lucrări ce pot fi admirate pe simezele galeriei în această toamnă târzie.
Născut în 1933 la Iveşti, judeţul Vaslui, Constantin Bichescu a absolvit Acedemia de Artă "N. Grigorescu" din Bucureşti. "Domnul Constantin Bichescu vrea să ne păcălească, prima mea concluzie. De ce? El propune o lume idilică, plăcută, cu tot felul de culori şi nuanţe primitoare dar omite să ne spună că în spatele acestei lumi se ascunde altă lume în care ne invită să fim oaspeţi. Dacă suntem oaspeţi în lumea pe care ne-o arată, riscăm, fiindcă atunci trebuie să ne asumăm fiecare gest, fiecare interpretare. Deci, este o pictură capcană, o pictură de metafizică, o pictură care îmbie la meditaţie. Sub aparenta blândeţe a pictorului se ascunde un om sofisticat care are tot felul de trăiri şi el şi arată sensibilităţi. Pare un om plăcut şi bonom dar în mod categoric este un om dificil, ca propria lui creaţie expusă aici, plăcută şi pe care vă invit să o vedeţi fiindcă într-adevăr merită gândită", a spus în deschiderea vernisajului Ioan T. Lazăr.
Apoi, ne-am putut delecta cu grafica lui Tudor Meiloiu, despre care Ioan T. Lazăr avea să precizeze următoarele: "Despre maestrul Tudor Meiloiu problema este mult mai gravă. De ce? Fiindcă domnia sa, de vreo câteva decenii, se joacă pe lângă Dumnezeu, de-a Dumnezeu. Folosind simbolurile sacre ale începutului, recunoscând zidirea, practic, el îşi permite să facă (şi asta e un fel de blasfemie care numai artistului îi este îngăduită, să ştiţi), îşi permite să zidească o lume paralelă, un fel de paradis cu melci, cu păuni, cu tot ce este fără de prihană dar care are ascunzişuri şi capcane, exact ca la domnul Bichescu. Tudor Meiloiu arată rigoare în tot ce ne expune sub formă de grafică. De ce? Din două motive: te lasă să pui tu culoarea pe care o doreşti, apoi în perfecţiunea pe care o face el, îţi arată că nu este loc de interpretare. Altfel spus, într-o traducere, pentru cine vrea să înţeleagă, este că: Urmează calea, asta este ce îţi dau, asta este lumea, acesta este înţelesul! E o lume a concretului din care nu ai scăpare, dar în acelaşi timp e o lume blajină, adică el te invită într-un loc în care nu eşti supus unui risc dar trebuie să accepţi legile făcute cu consimţământul unui ziditor care este foarte îngăduitor". Despre lucrările celor doi artişti a vorbit, de asemenea, Corneliu Antoniu, preşedintele Filialei Uniunii Scriitorilor Galaţi-Brăila, care şi-a exprimat regretul că cei doi artişti nu rămân mai mult la Galaţi.
