Întrebat dacă se poate vorbi de o cresterea a salariilor cu 10% la începutul anului, Vasilescu a răspuns: "Este posibil. Important este că avem o perioadă de austeritate şi până la sfârşitul acestui an o să o ducem în spate, iar perioada de austeritate nu va sfârşi la începutul anului viitor. Va continua, dar probabil cu măsuri mai atenuate. Măsurile de austeritate, fără nicio îndoială, duc la adâncirea recesiunii. Dar nu avem încotro, trebuie să le luăm. Bugetul este bolnav, s-a produs
un dezechilibru bugetar şi din păcate cam în multe ţări din Europa sunt astfel de dezechilibre. Nu putem să ne bazăm pe ajutoare din vecini. împrumutul de la FMI poate fi considerat un ajutor".
Vasilescu a subliniat că Fondul Monetar Internaţional nu face programe de guvernare. "Deciziile FMI au fost primite astăzi cu ostilitate. Multe idei s-au manifestat zilele trecute, mergând până la o decizie să plece FMI. E normal să apară atât de puternice resentimente faţă de FMI pentru că la noi în ţară această instituţie este asociată cu măsurile de austeritate, măsurile de austeritate sunt dureroase şi contribuie la adâncirea recesiunii.
Şi atunci se întreabă foarte mulţi dacă FMI ne aduce atâtea rele, de ce să nu plece, ce să mai caute aici la noi în ţară. Iată că lucrurile stau tocmai invers: FMI nu face programe de guvernare, FMI ne dă nişte bani, un împrumut în condiţii avantajoase şi, ca orice bancă care dă un împrumut, cere o garanţie, iar garanţia pe care o cere FMI stă numai şi numai în criteriile de performanţă", a spus Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a mai precizat că nu ar fi fost eficientă intervenţia BNR cu o măsură de politică monetară.
"Nu are sens să intervii cu măsuri de politică monetară în combaterea unei inflaţii care fără îndoială este determinată de decizii fiscale. Decizia fiscală a venit, este vorba de creşterea TVA, de la 19 la 24%. Am avut un şoc infalţionist în iulie, vom avea probabil un şoc inflaţionist şi în august. Pe urmă, ele se vor tempera şi efectele inflaţiei determinate de creşterea TVA vor fi absorbite. Mulţi se aşteptau că BNR să intervină şi să reducă ratele de rezerve minime obligatorii. Nu s-a întâmplat aşa şi cred că este firească măsura BNR pentru că lichiditatea are un nivel adecvat în sistemul nostru bancar. Şi era normal ca BNR să rămână pe loc cu cotele de rezerve minime obligatorii, la 15% la lei şi la 25% la valută", a mai spus Vasilescu.
un dezechilibru bugetar şi din păcate cam în multe ţări din Europa sunt astfel de dezechilibre. Nu putem să ne bazăm pe ajutoare din vecini. împrumutul de la FMI poate fi considerat un ajutor".
Vasilescu a subliniat că Fondul Monetar Internaţional nu face programe de guvernare. "Deciziile FMI au fost primite astăzi cu ostilitate. Multe idei s-au manifestat zilele trecute, mergând până la o decizie să plece FMI. E normal să apară atât de puternice resentimente faţă de FMI pentru că la noi în ţară această instituţie este asociată cu măsurile de austeritate, măsurile de austeritate sunt dureroase şi contribuie la adâncirea recesiunii.
Şi atunci se întreabă foarte mulţi dacă FMI ne aduce atâtea rele, de ce să nu plece, ce să mai caute aici la noi în ţară. Iată că lucrurile stau tocmai invers: FMI nu face programe de guvernare, FMI ne dă nişte bani, un împrumut în condiţii avantajoase şi, ca orice bancă care dă un împrumut, cere o garanţie, iar garanţia pe care o cere FMI stă numai şi numai în criteriile de performanţă", a spus Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a mai precizat că nu ar fi fost eficientă intervenţia BNR cu o măsură de politică monetară.
"Nu are sens să intervii cu măsuri de politică monetară în combaterea unei inflaţii care fără îndoială este determinată de decizii fiscale. Decizia fiscală a venit, este vorba de creşterea TVA, de la 19 la 24%. Am avut un şoc infalţionist în iulie, vom avea probabil un şoc inflaţionist şi în august. Pe urmă, ele se vor tempera şi efectele inflaţiei determinate de creşterea TVA vor fi absorbite. Mulţi se aşteptau că BNR să intervină şi să reducă ratele de rezerve minime obligatorii. Nu s-a întâmplat aşa şi cred că este firească măsura BNR pentru că lichiditatea are un nivel adecvat în sistemul nostru bancar. Şi era normal ca BNR să rămână pe loc cu cotele de rezerve minime obligatorii, la 15% la lei şi la 25% la valută", a mai spus Vasilescu.
