Analiştii sugerează şapte modalităţi de păstrare a economiilor pe timp de criză, între care depozitele bancare nu mai reprezintă o alternativă atât de sigură ca înainte de declanşarea crizei financiare.
Potrivit Riscograma.ro, în cazul depozitelor bancare, “dobânzile acoperă - mai mult sau mai puţin - inflaţia, iar conturile mai mici de 100.000 de euro sunt teoretic garantate de stat. Însă, în caz de faliment bancar, plata poate dura ani de zile, timp în care inflaţia catastrofală nu este exclusă”.
În cazul plasamentelor în obligaţiuni de stat, “chiar dacă posibilitatea falimentelor de stat nu mai poate fi complet exclusă, riscul este mai mic decât în toate celelalte cazuri”. Randamentul în cazul titlurilor, care sunt plasamente foarte sigure, este, de cele mai multe ori, mai mic decât inflaţia. Plasamentele în acţiuni ale companiilor “încă mai oferă randamente superioare inflaţiei, chiar şi pe termen scurt”. Şocurile pe bursă pot, însă, “spulbera peste noapte zeci de procente din agoniseală”.
Investiţiile imobiliare, alese cu grijă, “se pot dovedi adevărate oportunităţi pe termen mediu şi lung”, dar, în medie, piaţa nu pare să se fi oprit deocamdată din scădere.
Metalele preţioase pot oferi “o protecţie bună împotriva inflaţiei”. Preţurile au crescut atât de mult, încât nu poate fi exclus şi riscul unei prăbuşiri, potrivit Riscograma.ro.
În cazul economiilor în valută, “un coş de valute poate asigura protecţie în cazul în care vreuna dintre monede se depreciază abrupt, dar şi câştiguri, în caz de deflaţie”. Analiştii avertizează că “o eventuală inflaţie globală şi deprecierile competitive pot eroda întregul portofoliu simultan”.
Economiile “la ciorap” elimină riscurile ca depozitarul să dea faliment, dar nu oferă niciun fel de randament sau protecţie la inflaţie. Banii pot fi chiar retraşi din circulaţie sau chiar să fie furaţi.
