Ceva e în neregulă când băncile ajung să piardă bani împrumutând statele la dobânzi zero sau chiar negative. Asta se întâmplă acum în Europa cu un grup select de ţări.
Germania a fost prima ţară din Zona euro pentru care randamentele la obligaţiunile suverane au devenit negative pe piaţa secundară. În urmă cu o lună, nemţii s-au împrumutat la şase luni cu 0,0005%. Obligaţiunile cu scadenţa în decembrie 2012 au acum un randament de -0,06% pe piaţa secundară. Abia hârtiile scadente în 6 ani au un randament de peste 1%, în timp ce cele la 10 ani au un randament de 1,9% şi un cupon de doar 2%.
În acest caz, cumpărătorul de obligaţiuni suverane îşi asumă din start o pierdere pentru a ţine în portofoliu datoria nemţilor. Dacă se adaugă şi factorul numit inflaţie, la 3% pe an în Zona euro în luna noiembrie (până la 2%, ţinta oficială), pierderea reală este şi mai mare.
Nemţii nu sunt singurii care beneficiază de costuri mai mici ale finanţării de pe urma crizei euro. Olandezii s-au împrumutat recent de trei miliarde de euro la o dobândă de 0% pe trei luni, şi de 1,6 miliarde euro la un an cu 0,05%.
Danemarca se împrumută pentru prima dată în istorie la randamente negative, potrivit Bloomberg. O emisiune de obligaţiuni de 2 miliarde de coroane daneze (271 milioane de euro) la două şi cinci luni aduce investitorilor randamente de -0,21%, respectiv -0,07%. Economia daneză nu se află într-o situaţie prea bună în acest moment. Produsul intern brut s-a contractat cu 0,5% în T3 faţă de T2. Cu toate acestea, aversiunea investitorilor faţă de ţările slabe din Zona euro şi restrângerea numărului de active de tip safe haven a făcut ca deţinerile investitorilor străini de obligaţiuni daneze să crească cu aproape 50% în ultimul an, la 35% din piaţă. Danemarca are o datorie publică de 44% din PIB, cu mult sub media Zonei euro de 88%.
Finlanda nu se împrumută la dobânzi negative, însă o face la costuri foarte reduse, sub 1% pe împrumuturile până la 4 ani.
Deşi o veste bună pentru finanţele ţărilor în cauză (Danemarca se grăbeşte să împrumute în acest an şi cota pentru 2013), fuga investitorilor în astfel de active arată neîncrederea în Zona euro.
Piaţa bancară europeană a fost inundată de lichiditate de către Banca Centrală Europeană, care, pe 25 decembrie, a oferit băncilor 489 miliarde de euro într-o operaţiune de tip repo pe trei ani la o dobândă de 1% pe an. Marele pariu al băncii din Franfurkt şi marea dorinţă a şefilor de state din Europa era ca banii să meargă în economia reală sau în finanţarea datoriilor suverane.
Banii sunt însă măcinaţi ca depozite la BCE la o dobândă de 0,25% pe an, depozite care au variat între 410 şi 452 miliarde de euro.
Italia nu a beneficiat substanţial de pe urma programului mascat de quantitative easing al BCE, randamentele la obligaţiunile pe 10 ani fiind în continuare în jurul nivelului periculos de 7%.
